Contribuții științifice referitor la chipul lui Dumnezeu (Ingineria genetica 1)

În sensul larg al ingineriei, (aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice la probleme practice), ingineria genetică a fost folosită în ultima vreme. Exemplele includ porumbul hibrid şi tratamentul medical al bolilor genetice. De obicei, termenii se referă la explozia dramatică din ultimii zece ani în activitatea de cercetare care a devenit posibilă prin tehnicile de recombinare a ADN-ului (îmbinarea genelor). Este important să recunoaştem că fiecare metodă de recombinare a ADN-ului poate fi folosită pentru o serie de scopuri diferite şi că fiecare mod de folosire ar trebui evaluat din punct de vedere etic în funcţie de propriile implicaţii. Aceste scopuri includ (1) o înţelegere mai detaliată a ceea ce sunt genele şi a modului lor de funcţionare, (2) diagnosticarea mai precisă a bolilor, (3) producerea de medicamente precum insulina şi hormonul de creştere, (4) tratarea problemelor medicale prin transferul de gene şi (5) o îmbunătăţire generală a condiţiei umane (desemnată prin termenul de eugenie pozitivă). Primele trei reprezintă o extensie a cercetării şi a practicii medicale actuale. În cazul celui de-al patrulea, trebuie rezolvate o serie de probleme tehnice înainte să fie posibil tratamentul prin transfer de gene, însă se încadrează tot în domeniul practicii medicale. Cea de cincea aplicaţie este cea mai controversată. Cauzele unor defecte sunt simple şi uşor de remediat, în vreme ce anumite trăsături alese spre a fi supuse îmbunătăţirii sunt complexe şi probabil depind de un număr de factori. Apoi, dacă este vorba de îmbunătăţirea unei persoane anume sau a rasei umane, trebuie alese anumite caracteristici drept scopuri finale. Este mai uşor de obţinut consensul atunci când este vorba despre defectele supuse remedierii decât despre decizia legată de caracteristicile care constituie scopul îmbunătăţirii. Totuşi, părinţii fac mereu alegeri cu privire la experienţele – din domeniul educaţiei, al pregătiri muzicale, sportului, taberelor, vizitarea muzeelor, călătoriilor – menite să ducă la o îmbunătăţire calitativă a copiilor lor. Într-adevăr, este dificil să evidenţiem o diferenţă morală esenţială între aşa-numita eugenie negativă şi pozitivă. Cei care susţin că eugenia pozitivă are un scop mai măreţ, şi anume îmbunătăţirea întregii rase, în vreme ce eugenia negativă se preocupă de îmbunătăţiri la nivel individual, confundă natura eugeniei cu scopul urmărit. Astfel, atât eugenia pozitivă cât şi cea negativă pot fi folosite fie pentru îmbunătăţirea individului prin terapeutică genetică, fie cu scopul mai larg de îmbunătăţire a speciei. O altă cale de a le diferenţia este prin raportarea la o normă. Eugenia negativă urmăreşte îmbunătăţirea prin aducerea persoanelor până la standardul unei norme, în vreme ce eugenia pozitivă caută să ducă îmbunătăţirea mai sus de normă. Dar, având în vedere această diferenţă prin raportarea la normă, este ea semnificativă din punct de vedere moral?