Precunoașterea lui Dumnezeu ( 2 )

predestination=past-present-futureCeea ce vede Dumnezeu că se întîmplă în viitor, se întîmplă în mod sigur și nu poate fi schimbat de om. Înțelegînd idea respectivă, unii încearcă să afirme că Dumnezeu își rezervă dreptul de a nu privi în viitor, dînd astfel posibilitatea liberului arbitru uman de a-și hotărî destinul. În primul rînd aceasta denaturează suveranitatea lui Dumnezeu, adică El crează universul, dar totuși nu privește în viitor. Afirmația presupune deasemenea că Dumnezeu își reneagă și titlul de Rege, lăsînd omul să guverneze destinul. Totuși omul nu poate condiționa destinul său întrucît nu controlează evenimentele care se întîmplă fără voia lui. Nu controlezi cutremurele de pămînt, ploaia, boala, accidentele ci doar te adaptezi sau te conformezi lor.

Mai mult decît atît, ideia că Dumnezeu alege să nu privească în viitor pentru a oferi dreptul la liberul arbitru,  aceasta este o afirmație falsă, întrucît pentru Dumnezeu timpul este un continuu prezent. Dumnezeu nu este doar un spectator al lucrurilor care urmează să se întîmple, El este regizorul lor.

În al doilea rînd faptul că Dumnezeu alege să privească sau nu în viitor nu schimbă cursul evenimentelor care urmează să se întîmple.  Afirmația respectivă neagă omnisciența lui Dumnezeu, făcându-L ingorant și prin urmare nu este biblică. Dimpotrivă Biblia afirmă că: Isaia 46:10  Eu am vestit dela început ce are să se întîmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: ,Hotărîrile Mele vor rămînea în picioare, şi ‘mi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.

Totuși susținătorii ideii respective vor spune că ei nu neagă omnisciența lui Dumnezeu deoarece El singur alege să nu cunoască, la fel cum tot El (Dumnezeu) poate alege să cunoască dacă vrea. Prea tîrziu făcută afirmația întrucît Dumnezeu deja a anunțat în nenumărate cazuri lucrurile care se vor întîmpla în viitor.

Apocalipsa 1:1  Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd.

Teologul Dr. A. H. Strong care a fost președinte și profesor la Rochester Theological Seminary scrie: “ În eternitate, nu a existat nici o cauză a existenței viitoare a universului în afară de Însuși Dumnezeu, pentru că nu exista nimeni în afară de El. În eternitate Dumnezeu a prevăzut că crearea lumii și instituirea legilor ei va face sigură istoria ei actuală pînă în cele mai mici detalii. Totuși Dumnezeu decretează crearea și instituirea acestor legi.  Ordonînd aceste lucruri, El în mod necesar ordonează totul ce urmează să apară. Ca rezultat, Dumnezeu pre-vede evenimentele viitoare ale universului ca sigure, deoarece El decretă să fie create; iar aceasta determinare a creației evenimentelor implică și determinarea rezultatelor acestei creații; sau cu alte cuvinte Dumnezeu decretează aceste rezultate (n.t)”

Ca concluzie, Precunoașterea lui Dumnezeu este bazată pe Predestinarea evenimentelor care se întîmplă după buna plăcere a voii Sale. Cei care afirmă contrariul, neagă de fapt Omnisciența (că Dumnezeu știe totul)sau Omnipotența (că Dumnezeu poate totul, inclusiv poate să cunoască totul) lui Dumnezeu.

Acest articol a fost publicat în Doctrinele Bibliei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu