Ce spune Biblia despre închinarea la icoane (partea II)

În continuare vom vedea dacă Dumnezeu se mînie şi cît de mare este mînia Lui atunci cînd noi în loc să ne închinăm lui Ziditorului ne închinăm icoanelor şi altor idoli de felul acesta. Chiar dacă este un pasaj mai mare totuşi vă îndemn să-l citiţi pentru a vedea care este atitudinea lui Dumnezeu.

Deuteronom 32:15-25 „Israel s’a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,  L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;  Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu-i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.  Ai părăsit Stînca cea care te-a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te-a întocmit.  Domnul a văzut lucrul acesta, şi S’a mîniat, S’a supărat pe fiii şi fiicele Lui. El a zis: ,,’mi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi. Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M’au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr’un popor care nu este un popor. ‘i voi mînia printr’un neam fără pricepere.  Căci focul mîniei Mele s’a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor. Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, ‘mi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.  Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor. Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul”.

În primul rînd vedem că jertfele pe care le-a adus Israel idolilor, Dumnezeu spune despre ele că sunt jertfe aduse dracilor. Alt lucru este că prin închinarea la aceşti idoli nesocotim pe Dumnezeu. Doar El este Ziditorul şi Creatorul a tot ceea ce este pe pămînt. Cum te-ai simţi tu dacă oamenii ar da toată cinstea unui obiect creat de tine în loc să-ţi dea ţie cinstea pentru că l-ai creat. Vedem clar că Dumnezeu este un Dumnezeu gelos şi Dumnezeu este Cel care se răzbună pentru nelegiuirea pe care o fac oamenii cînd se închină la idoli. Răzbunarea lui Dumnezeu este groaznică: şi în acest pasaj vedem doar o parte din urgiile pe care le aduce Dumnezeu asupra lui Israel pentru necredinţa lui.

Un alt exemplu pe care îl găsim în Biblie referitor la idoli este următorul. Dumnezeu spune că facerea icoanelor sau a idolilor este un obicei rău pe care îl aveau neamurile sau mai bine zis popoarele care erau vecine cu Israel. În acest pasaj este descris ceea ce fac neamurile şi cum se închină ele într-un mod pe care Dumnezeu îl urăşte. Ieremia 10:1-6  ,,Ascultaţi Cuvîntul pe care vi-l vorbeşte Domnul, casa lui Israel! Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor, şi nu vă temeţi de semnele cerului, pentrucă neamurile se tem de ele. Căci obiceiurile popoarelor sînt deşerte. Taie un lemn din pădure; mîna meşterului îl lucrează cu securea;  îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane, ca să nu se clatine.  Dumnezeii aceştia sînt ca o sperietoare de păsări într’un ogor de castraveţi  (Sau: ca un stîlp tras la strung), şi nu vorbesc; sînt duşi de alţii, pentrucă nu pot să meargă. ,,Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă niciun rău, şi nu sînt în stare să facă niciun bine. ,,Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu, şi mare este Numele Tău prin puterea Ta”.

Idolii sunt creaţi de mîini omeneşti. Este imposibil ca oamenii să creeze cu mîinile lor un dumnezeu. Aceasta ar însemna că ei sunt mai puternici decît acel dumnezeu. Totuşi vedem că nu trebuie să ne fie frică de asemenea obiecte pentru că ele nu pot să facă nici rău, nici bine. Aşa că cineva cînd vrea să vă sperie cu icoanele puteţi să nu aveţi nici un fel de frică pentru că aşa spune Cuvîntul lui Dumnezeu.

1 Corinteni 6:9-11  “Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni ‘mpărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,  nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni ‘mpărăţia lui Dumnezeu.  Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru”.

Oricît de credincioşi nu am fi Dumnezeu nu ne acceptă dacă suntem închinători la idoli. Însă vedem că aşa au fost şi cei din Corint dar prin credinţă în Isus au fost spălaţi, sfinţiţi şi socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Isus Hristos.

Chiar dacă eşti un închinător la idoli, totuşi  Isus te poate spăla şi curăţi ca să fii neprihănit şi să poţi moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Doctrinele Bibliei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

191 de răspunsuri la Ce spune Biblia despre închinarea la icoane (partea II)

  1. Vitalik zice:

    In privinta icoanelor am auzit o alta versiune chiar din gura acelor preoti in locashul bisericesc al carora sunt icoane.Ei zic ca icoana nu este un idol al lor,deoarece cind se inchina si isi fac cruce la ele,nu se inchina la lemnul si vopselele din care-i facuta icoana data,nici meshterului acestei icoane,:-),chipul de acolo doar aminteshte omului de Isus(daca icoana il reprezinta pe Acesta…)in acest fel semnul crucii si rugaciunea este adresata Ziditorului omului,adevaratului Dumnezeu(sau celui reprezentat pe icoana…),deci in privinta lor icoana nu este prezentata ca un idol,sau vreun dumnezeu care ar putea sati faca vreun rau sau bine…ce spui de asta?

    Apreciază

    • Pula Roman zice:

      Eu am fost crescuta ortodoxa, dar cand in scoala am inceput a invata de Dzeu si de toate cele sfinte, am fost si l-am intrebat pe preot de ce ne rugam la coane. El atunci mi-a raspuns simplu- pentru ca este o traditie. De unde stie lumea chipul Dlui Isus? Sau de unde stie lumea cum Dzeu Tatal arata? Vrei sa ma convingi ca tu in timp ce mergi la biserica, si faci aplecaciune si matanii si dup’aia saruti icoanele ce intruchipeaza un caracter pictat, nu te inchini la idoloi? Si in Exodul, evereii la fel facea cu vitelul sculptat. Sau cand te rogi la icoana cu pruncul, vrei sa spui ca nu-ti imaginezi ca intr-adevar asa arata Dl Isus? Cand va inchinati la fel de fel de ingeri si sfinti, oare v-ati intrebat de ce ingerul din Apocalipsa lui Ioan i-a spus lui Ioan sa nu cumva sa se inchine lui, ci numai lui Dzeu, caci si el, ca si toti oamenii au trait pe acest pamant si au mancat ca si noi, si au facut toate ca si noi. Deci cum poti tu justifica toate astea? Eu am devenit penticostala, si pot sa-ti raspund cu toata Biblia verset cu verset, si-ti pot dovedi la fiecare litera ce o vei scrie spre justificare cat de gresit esti. Domnul sa te binecuvinteze cu intelepciune.

      Apreciază

      • dan zice:

        Cred ca gresesti si cu siguranta faci parte din familia lui Iuda motiv ptr care ti-ai parasit religia. D-zeu sa te ierte. Ai auzi vreodata de pictori s-au artisi renumiti care sa zugraveasca chipurile lui Iisus s-au a Fecioarei Maria. Stati voi linistiti, cu bibliile voastre uitate intentionat prin autobuz si tramvai, ca fost destul de multi asemenea artisti.Unul din ei a fost chiar si Sf Ev Luca. Cum pe vremea aia nu existau aparate foto si de filmat., existau pictori. De acolo stim cum arata Iisus si Feciora Maria, la fel ca fizionomia celorlalti Sfinti. Sunt ferm convins ca, daca te uiti pe telefon o sa-ti apara chipul unei persoane iubite, fiu,mama,tata,sot,iubit s-au cine mai stie ce ti-ai postat ca imagine de start. Intrebarea e , DE CE.? Oare nu iti aduce aminte de persoana draga pe care in sufletul tau o venerezi. Tot asa si cu icoanele. Voi care nu recunoasteti pe Fecioara Maria, dar toata ziua sunteti in gura cu ” laudat fie Domnul” s-au ” iubit fie Iisus” care nu aveti o rugaciune, o predica cantari etc.etc.Cum puteti sa sa-l iubiti pe Iisus cand pe Mama lui nu o recunoasteti? Cum poti sa- ti iubesti sotul cand pe mama lui nu vrei s-o ptimesti in casa? Cel mai bine ar fi sa faci exegeza asupra Bibliei ca de citit o poti citi de multe ori dar fara folos, daca nu si studiezi. Dar nu pe alea ale voastre care denatureaza si dezinformeaza ci CARTEA LEGII. De fapt nici nu stiu de ce iti scriu cand de fapt sunteti eretici si fara D-zeu.

        Apreciază

      • Mishka zice:

        Bravo draga mea (este numele tau? sau ai gresit cand ai tastat?)! Si eu am fost ortodoxa insa cumparand Biblie (ca ai mei nu aveau asa ceva in casa) am vazut ca multe nu sunt OK. Nu doar icoanele, ci si moastele si pomenile si parastasele. Dar trebuie sa ai curaj sa parasesti o religie si dispozitia sa intelegi ca traditiile sunt de la oameni nu la Dumnezeu care le si incrimineaza de altfel in Vechiul Testament spunand ca ,,v-ati luat dupa traditiile omenesti in loc sa tineti Cuvantul Meu” si Insusi Domnul Isus s-a ,,luat” de cei ce tineau traditiile desfintand Cuvantul lui Dumnezeu. Dragule Dan, mergi frate la PSALMI unde se spune ca ,,ochi au si nu vad, urechi au si nu aud, nas au dar nu miros, gura au dar nu vorbesc, nu exista suflare in ei si asemenea lor sunt cei ce-i fac si cei ce se inchina lor (adica morti spiritual). Si tot la Psalmi gasesti si despre pomeni si parastase (copiii lui Israel L-au maniat pe Dumnezeu inchinandu-se lui Baal si……..MANCAND VITE JERTFITE MORTILOR (ooops! tu ce crezi? seamana cu pomenile si parastasele?) si mai ai si pilda cu saracul Lazar care nu putea sa ajunga sa umezeasca buzele bogatului, intre ei fiind o prapastie; crezi ca ajunge mancarea ta la cei trecuti in alta dimensiune? Si chiar crezi ca mai au nevoie de mancare si imbracaminte si incaltari atat timp cat sunt energie??????? GET UP MAN!!!!! CAT DESPRE INCHINAREA LA SFINTI, NU AI VOIE SA TE INCHINI, SA TE ROGI, SA PREASLAVESTI DECAT PE DUMNEZEU. E PRIMA PORUNCA. VEZI LA EPISTOLE CA PAVEL NU A INGADUIT ( viu fiind) SA-I CADA UNII LA PICIOARE CONSIDERANDU-L ZEU SI VEZI SI LA APOCALIPSA CA NICI INGERII NU PERMIT SA LE CAZI LA PICIOARE ( Ioan era sa faca de 2 ori greseala si a fost impiedicat de inger). CUM CREZI TU CA ESTE OK SA TE INCHINI SI SA TE ROGI LA ALTCINEVA IN AFARA DE DUMNEZEU/ GET REAL DAN! WAKE UP FRIEND! SI DUMNEZEU SA NE DEA TUTUROR INTELEPCIUNE!

        Apreciază

  2. mihaella zice:

    am vazut prin celelalte msg lasate ca:icoana este o mijloc pt a ne inchina lui dumnezeu…ca nu se inchina la lemnul etc,dar ce nevoie mai au de icoane dc nu se inchina la ele oricum dc sunt cu adv crestini nu au nevoie de icoane pt a fi aproape de dumnezeu.poate la inceput treba asta cu icoanele a fost mai inocenta insa acum sunt exact niste idoli…asta e acum sa vedem care vor fi consecintele!

    Apreciază

  3. ascultareacredintei zice:

    Sadrac, Mesac si Abed-Nego nu puteau oare sa se inchine lui Dumnezeu in inima lor si sa se plece inaintea chipului facut de Nebucadnetar?

    Ne porunceste Dumnezeu sa ne inchinam Lui prin intermediari vizuali? Ba chiar mai mult, cartea Evrei face clar faptul ca perdeaua dintre Locul Sfant si Locul Cel mai Sfant (Domnul Isus) s-a rupt pentru ca noi sa avem intrare libera (nemijlocita de om) la Tatal Dumnezeu (dar mijlocita, desigur, de Domnul Isus).

    Icoanele sunt infatisarea unui dumnezeu facut de om. Nu avem NICI O DATA cu privire la infatisarea lui Dumnezeu etc. Omul este chipul pe care Dumnezeu l-a luat prin Domnul Isus. Omul nu face decat sa coboare chipul lui Dumnezeu foarte mult si sa denigreze lucrarea lui Dumnezeu pe care nu o intelege, prin infatisari gen icoane.

    Biblia este oricum clara in ce priveste ce spune Dumnezeu despre orice infatisare a orice, facuta de oricine!

    Apreciază

    • Mishka zice:

      Bravo! Ca tot nu vor sa priceapa (dar poate-i va ilumina Dumnezeu) ca se inchina zidirii in locul Ziditorului si ca sunt in santul de pe langa Cale.Din pacate (de nevoie) eu locuiesc deocamdata cu maica-mea care nici nu vrea sa puna mana pe Biblie si are (printre altele) un carton cu Domnul Isus sprijinit de ecranul televizorului!

      Apreciază

  4. in Exod 20:4 Cuvantul spune : 4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

    Mi se pare putin cam traznit dat find fatu ca cele doua culte religioase foarte cunoscute in lumea internationala a crestinismului au la baza cele zece porunci dar tot se inchina la icoane statui , e foarte absurd dat find faptul ca un preot ortodox mia zis ca aceasta porunca este doar pentr-u evrei si pe deasupra in romani 1.23

    pavel spune ca a schimbat slava lui dumnezeu intr-o icoana , . E foarte rusinos ca in spatele bisericilor ordodoxse este o mare spalare de bani si o mafie imensa . Icoana a avut scopul si inca il mai are ca sa inbogateasca imaginea copiilor cu privire la Cele sfine si nici decum sa i se inchine icoanei . Chestia e ca e absurd cum o icoana poate sa vindece cum poate sa faca minuni . Biblia relateaza clar ca satana va face minuni mari sa ia ochi celorlalti si sa atraga , . Icoana e o minciuna , nimeni nu stie cum a aratat cel din icoana, e orbitor faptul ca lumea se inchina la icoane . Icoana este cea mai mare lucrare a satenei cu care amgeste foarte multi oameni . si culmea ei traiesc si le place sa traiasca asa in minciuna iconotriei . si indocrinari sale . Cititi Biblia si pe urma va va fi greu sa mai va inchinati la icoane dar find faptul ca stiti ca incoana e lucrarea satanei care dateaza de cateva sute de ani

    Apreciază

    • Mishka zice:

      PAI BROTHER, NU VOR SA CITEASCA BIBLIA! MAICA-MEA ZICE CA A FOST SCRISA SI RE-RE-RE-RESCRISA SI CA VEZI DOAMNE, NU MAI E VALABIL CE-I IN EA PTR CA A FOST F MODIFICATA. A FOST, AU FOST SI SCOASE CAPITOLE (CARTI) DIN EA DAR …… CRED CA ESENTIALUL EXISTA. SI DACA TE UITI ATENT, S-AR PUTEA SA VEZI SI CA DE EXEMPLU REANCARNAREA NU E ATAT DE ABSURDA DACA CITESTI CEEA CE A SPUS ISUS REFERITOR LA A DOUA VENIRE A LUI ILIE, CA A SI VENIT DAR NU L-AU RECUNOSCUT (IOAN BOTEZATORUL; si sa vezi ,,coincidenta”, si Ilie si Ioan au avut ,,treaba” cu apa). Poate fi la fel de adevarat ca Isus sa fi facut remarca doar in sens spiritual. WHO KNOWS FOR SURE? JUST GOD. Dar poate fi adevarat , si uite asa sa existe similitudini intre religii. In acest exemplu, intre crestinism si budhism. Dar cam atat. caci altfel, Budha este Budha, Domnul Isus insa ……SI-A DAT VIATA PTR NOI SI IN LOCUL NOSTRU. SLAVA LUI!

      Apreciază

      • costy zice:

        nu cred caci cineva calca peste ce spune dumnezeu in APOCALIPSA 22 versetele 18. Marturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta ca, daca va adauga cineva ceva la ele, Dumnezeu ii va adauga urgiile scrise in cartea aceasta.

        19. Si, daca scoate cineva ceva din cuvintele cartii acestei prorocii, ii va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vietii si din cetatea sfanta, scrise in cartea aceasta.”

        Apreciază

  5. Jimmynatorul zice:

    Buna

    cu privire la icoane am gasit chestia asta pe net
    care ingrijoritor parca te face sa crezii ca ii asa cum scrii acolo aratand icoana ca pe ceva inofensiv si ce va lipsit de importanta… dar oare ii asa, yos mai nou in credinta si dak cinva ar putea aduce cv impotriva acestui text de mai jos se poate sa mil trimiteti si mie prin email plz ca inca sunt un pic nedumerit.. multumesc 😀

    O fereastră spre cer

    Iubiţi credincioşi,

    Sărbătorim astăzi adunarea cea aleasă a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic, în care s-a pecetluit victoria Ortodoxiei asupra uneia dintre ultimele mari erezii a primului mileniu creştin, şi anume iconoclasmul. Mă veţi întreba de bună seama ce este acesta? Cuvântul iconoclasm vine din greceşte şi înseamnă spărgător sau distrugător al sfintelor icoane. Iconoclaştii au fost acei rătăciţi din secolele VIII-IX, care învăţau că nu trebuie să ne închinăm sfintelor icoane, pentru că aceasta este închinare la idoli. Trebuie să vă spun că această rătăcire mai trăieşte şi în zilele noastre, prin cultele neoprotestante, care şi ei proclamă că icoanele sunt idoli căci, zic ei, nu trebuie să ne închinăm la lemn şi materie.

    Iconoclaştilor vechi, cât şi celor noi, le răspund peste veacuri, părinţii sinodului VII ecumenic: “urmând calea împărătească şi învăţătura de inspiraţie divină a Sfinţilor Părinţi şi a Tradiţiei Bisericii soborniceşti – căci noi ştim că este inspirată de Duhul Sfânt, care se află în ea – decidem în mod corect şi după o lungă examinare, că asemenea Crucii sfinte şi dătătoare de viaţă, la fel sfintele şi preţioase icoane pictate în culori şi împodobite cu pietre preţioase sau cu altă materie având acelaşi scop (epitedeios) să fie puse în sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe obiecte şi haine sfinte, pe pereţi şi pe străzi, indiferent dacă ele sunt icoane ale Domnului Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos, ale Preacuratei Fecioare, Sfânta Născătoare de Dumnezeu, sau ale îngerilor sau Sfinţilor.”Deci, cu alte cuvinte, folosirea sfintelor icoane este o practică nu numai îngăduită ci şi recomandată de Biserica Ortodoxă.

    Să aducem acum puţină lumină asupra argumentelor care i-au făcut pe Sfinţii Părinţi să apere cu tărie folosirea sfintelor icoane, pentru a putea şi noi, la rândul nostru să răspundem celor care astăzi ne acuză de idolatrie.

    Unul din argumentele iconoclaşilor, fie ei vechi sau moderni, este că în Sf. Scriptură nu sunt pomenite icoanele. Lucru neadevărat. Sfânta scriptură nu numai că nu condamnă icoanele, dar a dovedit că Dumnezeu Însuşi le-a îngăduit. El a născut pe Fiul Său Care, după cuvântul Scripturii, e icoana naturală a Tatălui, „este chipul lui Dumnezeu Celui nevăzut” (Col. 1,15). Tot Dumnezeu a făcut pe om „după chipul şi asemănarea Sa” (Fc. 1,26). Prin urmare, aşa cum spune Sf. Ioan Damaschin, Dumnezeu este primul care a făcut icoane.[1]

    Tot Dumnezeu îi spune lui Moise ca pe chivotul Legii, să facă „doi heruvimi de aur… Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.” (Iş. 25, 18-20). Chipurile de heruvimi se aflau nu numai pe chivot ci şi pe perdeaua din Sfânta Sfintelor, pe pereţi, pe uşi şi alte obiecte din templu. În templul evreilor existau deci icoane oriunde îţi întorceai ochii[2].

    Să înţelegem oare că evreii încălcau porunca a doua dumnezeiască care spune „Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti. (Iş. 20, 4-5) ?

    Se pune întrebarea: ce înseamnă “chipul cioplit”? O înţelegere literală ar însemna că toate imaginile din Templu călcau această poruncă. De fapt, scopul principal al acestei porunci se adresează tendinţei către idolatrie a poporului evreu. Cunoaştem foarte bine istoria cu viţelul de aur din deşert (Iş.32). Miezul poruncii nu este de fapt interzicerea oricărui fel de imagine ci a a celor păgâne care puteau fi venerate ca idoli. Mai mult decât atât, dacă textul s-ar referi la orice imagine, atunci chiar şi poza din carnetul meu de conducere este un idol şi o încălcare a acestei porunci. Una din două: ori fiecare protestant care are carnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu sunt idoli.[3]

    Cum rămâne însă cu închinarea veţi spune? Creştinii ortodocşi astăzi, ca şi iudeii în vechime, nu se închină icoanelor propriu-zise, lemnului, culorilor sau pânzei, ci ei se închină celui zugrăvit în ea. Un exemplu practic ne va lămuri. Atunci când unul dintre noi sărutăm imaginea unei persoane dragi dintr-o fotografie, sărutăm închipuirea acestei persoane, ceea ce reprezintă ea pentru noi, şi nu hârtia propriu-zisă, indiferent de ce calitate este ea. Prin această fotografie se creează o legătură afectivă între noi şi persoana din ea.

    La fel şi creştinii ortodocşi, nu se închină icoanei, ci celui reprezentat în ea: Mântuitorului, Sfintei Fecioare, îngerului sau sfântului zugrăvit pe ea. „Căci cinstea dată imaginii se adresează prototipului, şi persoana care venerează o icoană venerează pe cel reprezentat de ea” ne învaţă şi Sfinţii Părinţi.

    Un alt argument folosit de iconoclaşti este acela că toată cinstea slava şi închinăciunea se cuvine numai lui Dumnezeu, iar nu sfinţilor din icoane. Şi această problemă a fost rezolvată de sinodul al VII-lea: „Căci ori de câte ori vedem reprezentarea lor (sfinţilor) prin imagini, ori de câte ori le privim, […] ne mărturisim veneraţia (proskenesin), nu adevărată închinare (latreian) care, după credinţa noastră, este cuvenită numai naturii divine.” Prin venerarea sfinţilor şi închinarea la icoanele lor noi nu le dăm acestora toată cinstea care i-o dăm lui Dumnezeu, ci ne rugăm să mijlocească pentru noi la Dumnezeu „Sfinte Ioane Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, roagă-te pentru noi păcătoşii.

    Scopul principal al icoanei este acela de a ne introduce, prin privirea chipurilor zugrăvite pe ea, într-o stare prielnică rugăciunii. Icoana, ne spune monahia Iuliana, este o rugăciune în imagini şi este înţeleasă, întâi de toate, prin rugăciune. Menirea icoanei este să contribuie la rugăciune”[4]

    Apoi icoana este o carte despre credinţă.[5] Prin limbajul liniilor şi al culorilor ea descoperă învăţătura Bisericii. De aceea icoanele au mai fost numite „Biblie în imagini”. Cu toţii cunoaştem sentimentul înălţător pe care îl trăieşte un creştin când intră într-o biserică ortodoxă. Prin efectul picturii pereţilor şi a icoanelor de pe catapeteasmă, el intră parcă într-o altă lume. El vede chipurile slăbite de înfrânare ale sfinţilor, vede martiriul mucenicilor, vede lumina dumnezeiască din jurul feţelor lor, vede minunatul chip al Maicii Domnului, Stăpâna noastră, vede minunea cea nemaivăzută a Sfintei Învieri. Creştinul copleşit astfel de sfinţenie este îndemnat să cadă în genunchi şi să se roage, ca măcar o picătură din acest ocean de har dumnezeiesc să-i răcorească tâmplele, încinse de frământările lumii în care trăieşte.

    Sfinţii din icoane trăiesc într-o altă lume decât cea a noastră. Reprezentarea specială a sfinţilor în icoane accentuează acest lucru. Dacă privim unele din icoanele mai vechi, care respectă cu smerenie învăţătura iconarilor din trecut, vedem că lemnul acestor icoane are săpată o adâncitură, în jurul căreia rămâne intactă rama icoanei. În această adâncitură, care se cheamă sipet, se zugrăveşte icoana propriuzisă.[6] Prin săparea acestui sipet, se izolează imaginea sfântului de lumea înconjurătoare, icoana devenind o adevărată fereastră spre cer, prin care cel care se roagă poate privi la realitatea mai presus de fire a Împărăţiei lui Dumnezeu.

    Pentru a accentua mai mult această diferenţă dintre planul lumesc şi cel dumnezeiesc, sfinţii sunt zugrăviţi într-un mod diferit decât oamenii obişnuiţi, lumeşti. Dacă vom compara tabloul religios apusean cu icoana ortodoxă, vom vedea cu uşurinţă acest lucru.

    În tabloul religios sfinţii sunt reprezentaţi ca nişte oameni pământeşti, au feţe de oameni obişnuiţi, cu haine care cad în mod firesc pe trupurile lor. Perspectiva tabloului este iarăşi una clasică, toate liniile îndreptându-se, într-un mod corect geometric, spre linia orizontului. Este ca şi cum am spune că tabloul religios apusean, scrutând zarea, încearcă să-L descopere pe Dumnezeu acolo, în depărtare, şi să-L zugrăvească după închipuirea omenească .

    Mitropolitul Filaret (al Moscovei), spune însă că „lumea nu îi vede pe sfinţi, după cum orbul nu vede lumina”. Însă modul de vedere al Bisericii se deosebeşte de vederea obişnuită, din pricină că ea vede cele nevăzute; în vâltoarea vieţii vremelnice, ea vede şuvoiul veşniciei. Ceea ce scapă vederii obişnuite, Biserica arată în imaginea din icoană[7].

    În icoana ortodoxă bizantină chipurile au foarte puţin carnal sau omenesc în ele. Icoana adevarată ne arata însă chipul îndumnezeit al Mantuitorului, al Maicii Domnului şi al sfinţilor, pe când tabloul religios ne înfăţişează numai chipul omenesc al acestora.

    Atunci când privim o icoană ortodoxă încercăm o senzaţie de ireal, parcă simţim că imaginea vine dintr-o altă lume. De ce? Pentru că perspectiva icoanei este şi ea, în mod voit, răsturnată. În icoană, toate liniile se îndreaptă nu spre orizont, ca în tabloul religios apusean, ci spre planul icoanei, spre privitor. Este ca şi Dumnezeu ne priveşte pe noi şi nu noi pe El. Icoana zugrăveşte practic lumea aşa cum o vede Dumnezeu, iar pe Dumnezeu aşa cum, şi atât cât, El ni S-a descoperit. Se poate spune că Dumnezeu se întâlneşte cu cel care i se roagă în planul icoanei, icoana devenind un prag spre lumea de dincolo.

    Tabloul religios, ca dealtfel toată cultura apuseană, încearcă să-L găsească pe Dumnezeu, să-L deducă matematic. În contrast, icoana ortodoxă, smerită, îl lasă pe Dumnezeu să se descopere singur omului. Ea promovează o altă vedere asupra lumii, aşa cum Hristos a propovăduit o altă înţelegere a vieţii.[8]

    Revenind acum pe pământ din lumea minunată a sfinţilor, înţelegem de ce icoana nu poate lipsi din casa creştinului. Prezenţa icoanei arată că acea casă este încreştinată, că familia care locuieşte acolo este creştină. Icoana din casă este o mărturisire a credinţei în Dumnezeu[9].

    Este bine ca să punem în casele noastre icoane pictate pe lemn dupa rânduiala Bisericii. În lipsa celor pictate pe lemn, se pot folosi cele pe sticlă sau chiar şi cele pe hartie. Cum spuneam mai devreme, este important să facem diferenţa între icoana adevarată şi tabloul religios. Pentru a nu greşi, este bine să întrebăm preotul atunci când dorim să ne procurăm o icoană.

    Inainte de a fi asezata in casa, icoana noua se aduce la biserica pentru a fi sfinţită. Ea se lasa la biserică – de obicei patruzeci de zile – timp în care este ţinută în Sfântul Altar. La sfârşitul celor patruzeci de zile, preotul o sfinţeşte, stropind-o cu apă sfinţită şi rostind rugaciunile rânduite de Biserică.

    Este bine sa avem în fiecare camera câte o icoană. Locul icoanei în casă este pe peretele de răsărit. Punem icoana la răsărit pentru că ne rugăm întotdeauna cu faţa la răsărit, şi la biserică şi acasă. Răsăritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, numit în rugăciunile Bisericii „Răsăritul cel de sus”, „Soarele Dreptăţii”.

    Pe peretele cu icoana nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru ca atenţia noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în faţa icoanei. Tot aici este bine să avem şi o candelă, care, prin lumina ei de veghe, simbolozează permanenta noastră aducere aminte de Dumnezeu şi de casnicii lui, sfinţii.

    Însă mai mult decât toate acestea este important ca icoana să nu reprezinte pentru noi doar un simbol sau un sofisticat obiect de artă, ea trebuie să fie un îndemn permanent la rugăciune, la slăvirea lui Dumnezeu şi a sfinţilor Săi, o adevărată fereastră prin care intră în viaţa noastră lumina dătătoare de viaţă a harului dumnezeiesc. Amin!

    Apreciază

  6. Isus este Chipul Dumnezeului nevazut , dar aceasta nu inseamna ca Isus este o icoana !!!

    Dumnezeu a facut pe om dupa Chipul Sau, dupa Asemanarea Sa, dar omul nu este o icoana !!!

    Heruvimii stateau in Templu, dar nu se spune ca evreii s-ar fi inchinat inaintea lor.
    Referitor la poza din buletin la care face referire autorul articolului respectiv : Poza nu este idol atit timp cit nu te inchini inaintea ei. El a scos din context expresia sa nu-ti faci chip cioplit si sa nu te inchini inaintea lui. In pasajul respectiv ideia nu este sa nu faci nici un chip, ci sa nu faci un chip cu scopul de a te inchina la el.

    Nu este nevoie sa ne inchinam nici prototipului din poza. Dumnezeu spune: Deuteronom 4:15-19 Fiindcă n’aţi văzut nici un chip în ziua cînd v’a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri, sau chipul vreunui dobitoc care se tоrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului. Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.

    Autorul argumenteaza cu Sinodul VII care nu este acceptat de toate confesiunile.

    Argumentele care se aduc sunt logice, dar nu biblice !
    Nu cred ca a te inchina unei batrine sau unui mos te apropie de Dumnezeu sau cu atit mai mult sa te aduca la Dumnezeu. Ioan 14:6 Isus i-a zis: ,,Eu sоnt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.

    Ezechiel 20:18 Atunci am zis fiilor lor оn pustie: ,,Nu vă luaţi după rînduielile părinţilor voştri, nu ţineţi obiceiurile lor, şi nu vă spurcaţi cu idolii lor!

    Nu vreau sa aduc propriile mele argumente, ci doar pe cele biblice.

    Apreciază

    • Lazarica Nicusor zice:

      ar fi interesant daca s ar vorbi si despre Noul Testament nu numai de cel vechi (din cate stiu eu protestantii isi gasesc numai acolo argumente…cred ca e din lipsa harului, au ramas ca animalele in jug, n au fost dezlegate de jertfa lui Hristos de ale carui icoane se leaga acum…)din cate stiu eu pe la al saptelea sinod ecumenic voi(protestantii) nici nu existati si veniti acum sa ne tineti predici despre chipurile cioplite (app icoana inseamna chip asadar Fiul este ICOANA Tatalui careia noi ne inchinam)…ce ar fi pe acest blog minunat pentru cei ce au descoperit ,,credinta,, sa se spuna si despre faptul ca avem o icoana nefacuta de mana (mahrama Veronicai sau stergarul cu care s a sters Hristos pe fata plina de sange) sau ca prima icoana a fost facuta de Apostolul LUCA…hmmm ce zici de asta, pastore?

      Apreciază

      • Ciprian Sarivan zice:

        Ma bucur de intrebarea pe care mi-ai pus-o d-le Lazarica Nicusor. Este intr-adevar interesant sa auzi ca oamenii mai sunt interesati de Cuvintul lui Dumnezeu.
        Ai spus corect, Fiul este Icoana Tatalui, sau din greaca reprezentarea exacta a Tatalui, si nicidecum Icoana este Fiul. Ar fi un neadevar sa negam tot Vechiul si Noul Testament cu privire la inchinarea facuta chipurilor cioplite. In Romani cap 1 ver 22-24 spune: S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit;şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
        Sper ca nu vei nega claritatea cu care vorbeste Scriptura despre inchinarea la chipuri omenesti. Noul Testament este impotriva idolatriei pentru ca toata Biblia este insirata de acelasi Dumnezeu.
        Cu multa consideratie
        Ciprian Sarivan

        Apreciază

  7. Traian C. zice:

    Frumos raspuns ai dat S.Ciprian. As vrea sa te cunosc .

    Apreciază

  8. Radu Blendarencu zice:

    Cipriane, imi place mult blogul tau. Gasesc mereu ceva nou. Bravo

    Apreciază

  9. Saul zice:

    si eu proven din familie de ortodoxi ceea ce nu de putine ori ma face sa-mi pun unele intrebari pentru care uneori ma simt vinovat inaintea lui Dumnezeu.
    Pentru mine problema icoanelor, jertfa pentru morti si facerea binelui pentru a primi iertarea pacatelor m-a determinat sa renunt la a urma teologia ortodoxa iar in final sa devin neoprotestant.
    Cu toate ca am mai bine de 15 ani pe calea credintei, in ultimul timp tot mai des ma incearca regrete legate de faptul ca nu am urmat teologia motivat de faptul ca as fi facut cunoscut credinciosilor ca nu icoana te mantuieste, ca nu faptele bune te curata de pacate, etc, etc.
    Nu stiu, poate gresesc permitand gandurilor de acest fel sa-si faca salas in mintea mea, insa cred ca profesia mea ma face sa ma simt vinovat de multe. Am uitat sa spun ca in loc de preot am devenit jurist contrar dorintei mele de-o viata , as putea spune, de a sluji pe Dumnezeu si de a fi aproape de oameni.
    Daca as putea, in modul cel sincer as pune toate framantarile mele pe acest site deoarec nu de putine ori nici nu le pot reda, atat sunt de multe si de greu de explicat incat efectiv ma simt ca o frunza batuta de vant incolo si incoace.
    Nu de mult am studiat problema icoanelor din prisma ortodoxiei iar sotul unei colege de serviciu, preot, intr-o discutie cu acesta pe tema icoanelor s-a oferit sa-mi faca „intrarea” la un preot cu mai multa experietnta decat el, motivand ca nestapanind bine biblia s-ar putea sa-l pun intr-o situatie nebenefica pentru amandoi.
    Am refuzat elegant deoarece mi s-a parut ca l-as supara pe Dumnezeu daca as face acest lucru. O sa ma intrebati dece nu am discutat acest lucru la biserica mea, ei bine din motive obiective prefer sa tac, sa ma rog si iar sa tac.
    Si totusi, ca sa fiu in ton cu subiectul si eu cred ca icoanele sunt idoli fara nici un fel de discutie atata timp cat ele sunt privite ca lucriri carora te inchini.
    Ramane acest subterfugiu ” nu te inchini icoanei ci celui reprezentat de ea” nu face decat sa creeze o mai mare confuzie.

    Apreciază

    • liviu zice:

      da .nu te inchini icoanei dar cred cas prea putini care fac asta iar pe marea majoritate ii fac sa se inchine la icoane sa le sarute sa se atinga de ele crezand ca le face bine sau ii vindeca de ceva .ne chiama la cat mai multe icoane si sfinti si moaste da de mai donam ceva.din pricna banilor apar tot mai multe moaste la care sa ne inchinam si sa ne atingem de ele ca ele ne vindeca si nu DOMNUL IISUS HRISTOS. si sa stiti ca pana nu lam acceptat pe domnul in viata mia din toata inima mea din tot sufletul meu din tot cugetul meu ,aveam ca multi altii ochii inchisi si mintea redusa.

      Apreciază

  10. stephan zice:

    Cred ca icoanele pe care le avem in biserica sunt un bun prilej de a ne reaminti si prin pictura scene din viata apostolilor, a lui Iisus, si a poporului Israel. Nu ne inchinam icoanelor, ne inchinam lui Dumenzeu. Icoanele sunt facute ca sa ne aminteasca mai pregnant despre viata si faptele Mantuitorului.
    Ca iti faci cruce cand te afli in Biserica sau in fata unei icoane iti aduce mai bine aminte si iti trezeste in inima dorul si dragostea dupa cel reprezentat acolo. Si cred ca Sfintii Parinti au stiut ce fac cand au fost de acord cu icoanele. Asta nu e inchinare la idoli cand iti faci cruce in fata icoanelor, inchinarea la idoli e mai mult o inchinare a spiritului in fata placerilor si dorintelor indreptate spre altceva decat Dumnezeu; asta e in lumea contemporana. Cand Dumnezeu a spus popodrului sa nu se inchine la idoli a facut-o pentru ca in perioada aia erau multi idoli facuti de mana omeneasca dar ion vremurile in care noi traim inchinarea la idoli are o alta natura.
    Si nu va faceti o problema in legatura cu faptul ca ortodocsi au icoane, ca nu fac un pacat. Toti care ne-am nascut din Dumnezeu suntem copii ai lui.

    Apreciază

  11. andrei, Bucuresti zice:

    Picturile de pe biserici sunt creeate cu mult timp in urma, dar nu pentru a te inchina la ele in snes propriu, ele au fost facute cu un scop clar, pentru ai AJUTA PE ANALFABETI SA CUNOASCA MAI BINE DESCRIEREA BIBLIEI.
    Tu ca om te inchini numai Lui D-zeu, din pacate multi au inteles gresit si au inceput sa pupe picturile din biserici si sa se inchine la picturi crezand ca fac bine dar de fapt gresesc, Dumnezeu e spre cer nu spre o pictura sau spre zid.

    Apreciază

  12. Alina zice:

    Eu sunt ca nu trebue sa ne inchinam la icoane!!!!Doar este scris ca tot ce este facut de miina omului este un idol!!!

    Apreciază

  13. hovind zice:

    frumos siteul, Domnul sa te binecuvinteze!

    Apreciază

  14. TEO zice:

    INTREBARE?CREDETI IN EXISTENTA INGERILOR?CUM ARATA EI?CUM TI INCHIPUI IN MINTE?Dintru inceput Biserica si-a definit dogmele, si-a precizat invatatura,si-a stabilit cultul prin care si al ingerilor si sfintilor cat si pictarea lor in primele secole crestine si conteaza foarte mult in respectarea totala a ce s-a stabilit atunci si nu acum dupa 2 milenii dupa cum vrea fiecare.Cea mai mare erezie la ora actuala este sa-si dea fiecare cu parerea la un anume lucru sfant care s-a stabilit de catre cele 7 sinoade universale,de catre sfinti,de catre Biserica.Toata Sfanta Scriptura a fost talcuita de catre Sfintii Parinti si cum pot eu prin propria mea minte pacatoasa sa pot intelege ce scrie acolo, daca nu ma va indruma cineva adica Sfintii Parinti care datorita vietilor sfinte pe care le-au dus, Dumnezeu i-a luminat sa scrie. Mantuitorul nostru Iisus Hristos n-a dat porunca sa se scrie minunile pe care le-a facut ci a invatat prin viu grai, s-a scris si intocmit in primele secole crestine Noul Testament dupa ce au fost triate mai multe carti care nu erau canonice adica in neconformitate cu invatatura Mantuitorului si a Bisericii.Priviti in primul rand in istorie,cei ce n-au istorie sunt niste falsori.Nu poti sa inveti ceva trainic daca nu ai istorie, daca nu ai timp din vremea apostolilor si mai ales cum poti invata ceva fara succesiune apostolica?Este fals si gresit daca eu povestesc ceva cuiva doar dintr-o carte daca nu cunosc sirul evenimentelor,de aceea imi trebuie traditie.Imi trebuie sa cunosc de la Biserica,de la strabuni,de la parinti ceea ce s-a stabilit odata si transmis prin viu grai.Dar, haideti sa va dau si din punct de vedere scripturistic cateva argumente sau temeiuri ca sa nu ma acuzati ca vorbesc doar din punct de vedere logic sau rational precum va place sa spuneti:Ce ziceti de:
    Faptele Apostolilor 24,11:”Tu poti sa afli ca nu sunt mai mult decat 12 zile de cand m-am suit la Ierusalim ca sa ma inchin” . Cui se inchina Pavel la templu si cum se inchina?acolo normal ca aveau reprezentari al lui Dumnezeu prin imagini daca de la cartea Iesire cap 28 versetul 20 aveau candele:Sa poruncesti fiilor lui Israel sa-ti aduca untdelemn curat pentru luminat, stors din masline, ca sa arda sfesnicul in toata vremea, in cortul adunarii, in fata perdelei de dinaintea chivotului legii” Da, si cand te gandesti ca la morti cand are nevoie de putina lumina nici macar o lumanare nu aprindeti, ce sa mai zic de slujba. NU aveti nimic, doar talcuiti dupa bunul plac din Biblie si cantati.Absolut nimic pentru sufletul care a plecat.Nu tu sfestanie, nu tu recunoasterea pacatelor nu tu rugaciuni de iertare, Tatal nostru modificat acolo la: „si ne iarta noua gresalele noastre precum si noi iertam gresitilor nostri”- de ce? nu avem pacate?
    Daca Domnul Iisus s-a intrupat din Fecioara Maria la plinirea vremii si a fost vazut in lume, normal ca din dorinta de al vedea mereu primi crestini l-au pictat tocmai din dragostea pe care o avea fata de El. Astfel avem prima reprezentare pictata de catre ucenicul sau Luca care de altfel este prima imagine sau icoana pictata a chipului Mantuitorului din istoria crestinismului.Si cate icoane avem cu Domnul,cu Maica Domnului si cu sfintii inca din primele secole crestine. Si noi ce facem, venim dupa doua milenii si zicem ca aceste reprezentari sunt idoli.E pacat sa si gandesti astfel, e blasfemie.Ce este idolul?Marele scriitor numit Origen spunea in al doilea secol crestin:altul este idolul si alta este icoana”Idolul este o inchipuire a ceea ce nu exista in realitate pe cand icoana este imaginea a unor lucruri existente, a lui Dumnezeu a sfintilor.Toti apostolii in afara de Ioan au murit muceniceste,iar mai apoi multi alti crestini au devenit martiri si si-au dat viata pentru Hristos si pentru invatatura crestina dar v-ati intrebat vreodata de ce au aparat acea credinta chiar cu pretul vietii lor? Pentru ca l-au vazut pe Domnul inviat si dupa 40 de zile inaltat la ceruri, si aveau acea imagine intiparita in minte, iar apoi pictata cu adevarat pentru desavarsirea credintei.
    Sau ce scrie Sfantul Apostol Pavel celor din orasul Corint care avea pe atunci 1 milion de locuitori:
    Epistola 1 Corintieni.vers.18″Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu” sau vreti sa rastalmacim cuvintele Sfantului Apostol Pavel, adica cu alte cuvinte suntem mai mari ca Pavel. Haideti ca si un copil de gradinita poate intelege intelesul acestor cuvinte numai trebuie sa se distinga cineva care e mai destept. Un parinte al Bisericii spunea ca diavolul este cel mai mare teolog, doctor in teologie.Voi de ce nu ziceti : In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Pentru ca nu sunteti inchinatori Sfintei Treimi ci va inchinati altui duh, un duh al inselaciunii. Inainte de o rugaciune eu stiu ca se face o adresare cui o faci, in numele cui? in numele lui Isus pe care nu-l cunoasteti. In numele cui botezati?Cu ce va impartasiti?Dupa botez cui va marturisiti pacatele?
    In Evanghelia de la Matei cap26 versetele26-28 ne vorbeste foarte clar despre Sfanta Impartasanie:”Iar pe cand mancau ei,Iisus luand paine si binecuvantand a frant si , dand ucenicilor, a zis:Luati mancati, acesta este Trupul Meu.
    Si luand paharul si multumind le-a dat, zicand:Beti dintru acesta toti, ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa pentru iertarea pacatelor”- ceea ce pentru voi a ramas doar o amintire a ceea ce a zis Mantuitorul pentru ca voi nu aveti puterea sa sfintiti vinul In insusi Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru ca va lipseste succesiunea apostolica, nu aveti punerea mainilor apostolilor adica nu aveti transmiterea harului lui Dumnezeu, de aceea nu puteti de altfel printre multele altele sfintirea apei sau sfestania, prin asta se vede ca sunteti departe de adevar, precum duceti pe mort la groapa fara lumanare, pai lumanarea nu lipsea nicidecum in vremea Mantuitorului, cititi si vedeti de cand dateaza lumanarea in istorie,iar voi o scoateti.Sunt multe de spus, mai ales cu lumina sfanta de la Ierusalim care se aprinde numai credintei celei adevarate care nu a schimbat nimic de 2000 de ani nici o litera din legea propovaduita de Mantuitorul.Vreau sa inchei prin cuvintele Sfantului Damaschin care a scris cele trei tratate impotriva iconoclastilor adica a celor care luptau impotriva icoanelor:”Nu am prea multe carti si nu am nici timp liber pentru a le citi, intru in Biserica si vad podoaba picturii care ma atrage si imi desfateaza vederea si pe nesimtite marirea lui Dumnezeu patrunde in suflet”.

    Apreciază

  15. TEO zice:

    Icoanele Maicii Domnului, pictate de Sfantul Evanghelist Luca

    Traditia ortodoxa spune ca, la scurta vreme dupa Cincizecime, Sfantul Evanghelist Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei Maria, din cele 12 pe care le-ar fi realizat in total, precum si icoana Sfintilor apostoli Petru si Pavel. In lumea crestina exista astazi un numar mult mai mare de icoane despre care se spune ca ar fi fost zugravite de Sfantul Luca. Numai la noi in tara exista cel putin trei asemenea icoane celebre. Are vreo baza istorica aceasta traditie sau nu? Iata o intrebare la care vom incerca sa raspundem in randurile care urmeaza.
    Apostolul Luca este autorul “Evangheliei dupa Luca”, insotitorul Sfantului Apostol Pavel, facand parte din cei 70 de apostoli. El s-a nascut in Antiohia siriana si era medic de profesie. In tinerete a studia filozofia, medicina si arta. Cand a venit la Ierusalim, L-a cunoscut pe Iisus, pe care L-a intalnit, inviat, impreuna cu Cleopa, pe drumul Emmausului. El este si autorul “Faptelor Apostolilor” si este considerat fondatorul iconografiei crestine. La batranete a mers in Libia, apoi in Egiptul de Sus, dupa care s-a intors in Grecia. La 84 de ani, a fost prins de idolatri, torturat pentru credinta lui in Hristos, si spanzurat de un maslin in orasul Teba, in Boethia. Moastele sale facatoare de minuni au fost mutate la Constantinopol, in vremea imparatului Constantiu, fiul lui Constantin cel Mare.

    „Primele icoane ale Fecioarei. Traditia despre icoanele din România”.
    Primele trei icoane despre care vorbeam mai sus erau de tipul “Milostiva” (in care Maica si Pruncul sunt zugraviti intr-o iubire materna, in care totusi mama sufera profund la gandul iminentului supliciu al Fiului), “Calauzitoarea” (in care Fecioara si Pruncul sunt redati din fata, orientati catre privitor, reliefand in chip special Dumnezeirea Pruncului) si Fecioara fara Prunc, foarte posibil ca aceasta imagine sa semene cu Fecioara din “Deisis”, adica oranta adresandu-se lui Hristos. Numarul exact al icoanelor pictate de Sfantul Luca nu este cunoscut. In Rusia, spre exemplu, exista o duzina de icoane ale Fecioarei, despre care se spune ca ar fi fost pictate de catre Luca. Exista, de asemenea, 21 de asemenea icoane in Occident si la Muntele Athos, dintre care opt la Roma. Probabil multe dintre ele sunt doar reprezentari in stilul icoanelor pictate de catre apostol. La noi in tara exista cel putin trei icoane celebre, facatoare de minuni, despre care traditia spune ca ar fi fost realizate de catre Evanghelistul Luca: icoana Maicii Domnului de la Namaiesti, cea de la Manastirea Dolhauti si Madona Dudu (singura care are o inscriptie explicita referitoare la realizatorul ei), de la Biserica cu acelasi nume din Craiova.

    „Marturii despre «pictorul Luca» si misterioasa icoana a lui Teofil”
    Traditia care face referire la pictorul Luca este transmisa in primul rand prin anumite texte liturgice, mai ales cele de la sarbatorile dedicate unor icoane ale Fecioarei, cum ar fi praznicul icoanei Maicii din Vladimir. Cea mai veche insa marturie pe care o avem cu privire la icoanele pictate de Sfantul Luca dateaza din secolul VI. Ea este atribuita lui Teodor, numit “Anagnostul“, un istoric bizantin din prima jumatate a secolului respectiv, lector la Catedrala Sfanta Sofia din Constantinopol. Acesta spune ca pe la anul 450 a fost adusa la Constantinopol o icoana a Fecioarei Calauzitoare, care era atribuita Sfantului Luca. Ea ar fi fost trimisa de catre imparateasa Eudoxia, sotia imparatului Teodosie al II-lea, din Ierusalim, surorii sale Pulcheria. Mai vorbesc despre o icoana zugravita de Evanghelistul Luca si Sfintii Andrei Criteanul si Gherman, Patriahul Constatinopolului ( 715-730), care se gasea la Roma. Sfantul Gherman spune despre aceasta ca ar fi fost trimisa “preaputernicului Teofil”, despre care vorbesc Proloagele “Evangheliei Sfantului Luca” si ale “Faptelor Apostolilor”. Traditia insa mai aminteste si despre o alta icoana, care ar fi fost pictata de acelasi autor, binecuvantata de insasi Maica Domnului, si trimisa aceluiasi Teofil, insa in Antiohia. Aceasta misterioasa icoana detinuta de Teofil, dupa oficializarea crestinismului, a fost aratata la Roma credinciosilor, iar pe la anul 590, Papa Grigorie (590-604) ar fi mutat-o in Bazilica Sfantul Petru, intr-o procesiune solemna. In secolele IV-VI, pelerinii care ajungeau la Ierusalim, in Biserica ridicata de Constantin cel Mare pe Golgota, puteau admira, printre alte relicve sfinte, si o frumoasa icoana a Sfintei Fecioare, devenita celebra prin rolul determinant pe care l-ar fi avut in convertirea Sfintei Maria Egipteanca.
    Dumitru Manolache

    Apreciază

  16. dianna_d8 zice:

    Teo draga, am spicuit cate ceva din ultimul tau articol, primul e prea greoi din toate punctele de vedere. Si al doilea dar, spre deosebire de primul, e nostim 🙂
    „Pictorul” Luca a fost de fapt medic :)) Coloseni 4:14.
    Mi-ar placea sa vad unde scrie in Biblie o asemenea traznaie: ca evanghelistul Luca a pictat icoane cu Maica Domnului!
    E incredibil, nu am mai auzit niciodata asa ceva :))

    Traditia!
    Bine le-a spus Isus fariseilor din timpul lui ca din cauza traditiei lor au desfiintat legea!
    Cum ar fi pictat Luca, un om al credintei care respecta legile lui D-zeu printre care si cea referitoare la inchinarea la idoli, deci cum ar fi pictat el o icoana?

    Ar fi ca si cand eu, crestina, m-as inchina la Buda! De ce? Pt ca vecinii mei japonezi fac asta.
    Si, din simpatie pt ei, incep si eu sa ma inchin la Buda si-mi invat si copiii sa faca la fel …
    Si in cele din urma, prin traditie, copiii copiilor mei ajung sa se inchine la Buda fara sa-si puna niciunul intrebarea pertinenta: „oare strastrabunica noastra nu o luase pe cai gresite cand a inceput sa se inchine lui Buda?”

    Suntem inzestrati cu tot ceea ce avem nevoie pt a discerne binele si raul, avem Cuvantul lui D-zeu, Biblia, care ne invata cum gandeste D-zeu … trebuie doar sa vrem si sa fim dispusi sa facem schimbarile care se impun pt a fi pe placul lui D-zeu.
    Puneti-va intrebari, cautati raspunsuri la ele, rugati-va lui D-zeu pt indrumare, iar atunci cand cineva vrea sa va ajute sa intelegeti Biblia, nu-l credeti „pe cuvant”, cercetati ceea ce spune si „pastrati ce este bun”! 1 Tesaloniceni 5:21.

    Apreciază

  17. TEO zice:

    Ce pot sa-ti spun daca nu poti intelege faptul ca Biserica dateaza de 2000 si de ani, ca exista o istorie universala a Bisericii, ca Biserica S-a despartit in 2 parti in anul 1054 prin Marea Schisma in Biserica de Rasarit(ortodoxa) cu capitala la Constantinopol(orasul lui Constantin cel Mare) si cea de Apus cu capitala la Roma(catolica) . Si ca din Biserica de Apus adica (cea catolica) datorita pacatelor papilor si ai slujitorilor ei in secolul 16 unii au protestat( Luther,Calvin,Zwingli)….si si-au format biserica protestanta, iar mai apoi in sec 18-19 neoprotestantii-baptistii,penticostalii,evanghelistii…apoi alte dominatiuni religioase ca de ex. martorii lui Iehova,mormonii s.a.m.d.Care invata precum spunea Luther si Calvin:”Sola Scriptura”- adica numai Scriptura sau Biblia este cea care mantuie sau care detine adevarul.
    Apoi faci o greseala de interpretare cand confuzi traditia iudaica( care se referea la legea talionului, aici ma refer la faptele legii respective) cu traditia Bisericii lui Hristos sau dupa Hristos(legea iubirii, sau legea cea noua). Se vede ca nu iesi din tiparul credintei”Sola Scriptura” adica numai cu Scriptura.Biserica invata ca Revelatia divina(descoperirea lui Dumnezeu) s-a facut pe 2 cai(Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura) :pe cala orala sau prin viu grai cum invata de altfel Domnul si ucenicii(ex. scripturistic:Evanghelia dupa Ioan cap.20 vers.30″Multe inca si alte semne a facut Iisus inaintea ucenicilor sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta”sauEpistola 3 Ioan cap 1 versetele 13 si 14:”Multe am avut a scrie, ci nu voiesc cu cerneala si cu condei a-ti scrie tie.Ci nadajduiesc ca fara de zabava te voi vedea si gura catre gura vom grai”. Cum graiau, draga Diana?
    Hai sa te mai intreb ceva sper ca sti:la cat timp dupa Hristos s-a scris Canonul Noului Testament? Sau cand au scris Evangheliile cei 4 Evanghelisti?Apoi epistolele Pauline si celelante epistole? Cu cati ani dupa Inaltarea la cer a Domnului? Si in timpul ala de scriere cum s-au invatat popoarele Evanghelia? prin ce modalitate?Ti-am dat, cu scuzele de rigoare putin de citit. Eu studiez nonstop.Pe curand.

    Apreciază

  18. dianna_d8 zice:

    Da Teo, un articol demn de citit, in sfarsit!
    O sa-ti raspund la intrebarea ta referitoare la timpul in care au fost scrise evangheliile.
    Matei si-a terminat scrierea in jurul anului 41 e.n., Marcu in perioada 60-65, Luca intre 56-58 iar Ioan in jurul anului 98.

    Comentariul tau este corect, ma bucur ca mi-ai dat mai putin de citit pt ca prea multe idei scrise odata abat atentia de la un subiect important in discutie. Asa ca, mai bine discutam un subiect odata decat sa incepem 7 si alea superficial, nu?

    Acum, referitor la ceea ce ai spus tu:
    „Biserica invata ca Revelatia divina (descoperirea lui Dumnezeu) s-a facut pe 2 cai (Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura)”
    De acord cu tine Teo, dar ce facem daca una din ele intra in conflic cu cealalta? Care ramane in picioare dupa parerea ta?
    Pt ca, DACA DOUA IDEI SE BAT „CAP IN CAP”, CEL PUTIN UNA DIN ELE ESTE FALSA. Chiar amandoua pot fi false, dar amandoua sa fie adevarate este imposibil!
    Asadar, daca Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura intra in conflict de principii una cu cealalta, ce facem?
    Sunt curioasa care e opinia ta.

    P.S. Se vede ca studiezi, bravo tie!

    Apreciază

  19. Elvis zice:

    Am si eu o rugaminte la voi, creştinii ! Nu vă mai certaţi între voi ! Dragă TEO,dacă nici Diana nu este creştină ,nu ştiu cine mai e pe situl acesta ! Lămuriţi-vă diferendele în dragoste ,că nu vreau sa ajung şi eu la concluzia că această religie în loc să-i apropie ,îi desparte pe oameni ! Un sfat de la Domnul Vostru ? Galateni 5:14 Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
    Galateni 5:15 Dar dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

    Apreciază

  20. TEO zice:

    Departe de mine sa jignesc pe cineva.Dar eu asa vad lucrurile,prin prisma studiului in ansamblu.Poate vad diferit lucrurile in viata.Eu sunt de principiul ca nu poate exista 2 adevaruri cu privire Dumnezeu ci unul singur. Si cred ca stiti la ce ma refer. Ma refer la credinta , la adevar la cat suntem de aproape de credinta cea adevarata si la cat suntem de departe de ea. Daca avem o credinta eronata fara nici o temelie precum spunea si Sfantul Ap. Pavel zadarnica este credinta noastra.Iar credinta care nu lasa in urma faptele cele bune este moarta ca un trup viu dar gol pe dinauntru . De vina dupa parerea mea este initiatorul acestui site care fara nici un temei biblic(sa-mi demostreze ca existe in mod vadit scris cuvantul icoana=idol in Sfanta Scriptura daca cunoaste ceva si sa nu vina si sa calce in picioare o credinta sfanta care dainuieste de 2000 de ani.) In viata sunt de principiul :daca vrei sa fi respectat, respecta si tu pe altii.Dar daca vine cu asa ceva, cum este cu judecata?Matei cap7vers1. Eu sa stau nepasator cand cunosc si sa nu imi apar in nici un fel credinta?Pai ce fel de crestini suntem noi,cand calcam in picioare credinta celuilant?Daca omul este civilizat si respectuos nu pune intrebari de genul asta pe vreun site instigand pe altcineva spre detrimentul altcuiva indiferent de credinta pe care o are. Dar, daca este sa ne spunem numai parerea , asta este si parerea mea fara nici o suparare.Dar hai sa-ti raspund la intrebare. Hai sa vezi ca nu exista nici un conflict intre ele cele 2 izvoare ale Revelatiei celei dumnezeiesti. Prima data a fost Sfanta Traditie pentru ca Cuvantul lui Dumnezeu s-a transmis prima data prin viu grai, iar mai apoi a inceput sa se scrie. Sfanta Traditie are rolul de completare si lamurire a Sfintei Scripturi, de aceea fata de aceasta ea este completiva si explicativa.Ar fi o mare greseala sa se creada ca atat Scriptura, cat si Traditia ar putea exista fara Biserica, fiindca si una si alta se afla in stransa legatura cu comunitatea crestina, care este Biserica.Luand fiinta in ziua Pogorarii Duhului Sfant,ea era absolut necesara, pentru ca Apostolii sa aiba cui preda Revelatia in Hristos. Fara Biserica,Traditia nu ar fi putut exista incetand a mai fi practicata si transmisa.Dar nici Biserica n-ar fi putut exista fara Traditie, caci ca aplicare continua a continutului Revelatiei,Traditia este un atribut Al Bisericii. Biserica explica Scriptura in continutul ei autentic prin Traditia Apostolica,pastrata de ea neschimbata.Dar la randul ei, Traditia aceasta a format si mentinut Biserica,iar Biserica are menirea sa pazeasca continutul Scripturii in sensul ei autentic fara interpretari, pe care i l-a transmis Traditia Apostolica.Pe de alta parte, Scriptura exista,e aplicata si interpretata de Biserica. Insasi Scriptura n-ar fi existat fara Biserica,caci canonul Sfintei Scripturi a fost stabilit in Biserica. Sfanta Scriptura nu s-a scris in afara Bisericii, ci in Biserica, iar Biserica este cea care a dat marturie despre autenticitatea apostolica a Scripturii. Nu Biserica a luat fiinta prin mijlocirea Scripturii, ci Scriptura a luat nastere in sanul Bisericii, ca fixare in scris a unei parti din Traditia Apostolica,deci a unei parti a Revelatiei.Traditia Apostolica apare o data cu Biserica si Biserica o data cu Traditia Apostolica. Scriptura ia fiinta deci, dupa intemeierea Bisericii si,desigur, in sanul Bisericii, si aceasta da garantie de la inceput ca Scriptura e o parte autentica a Traditiei. Biserica se misca in interiorul Revelatiei, deci al Scripturii si Traditiei,iar Traditia e vie in Biserica caci aceasta impletire intre Scriptura, Traditie si Biserica e rezultatul lucrarii Duhului Sfant. Numai Biserica vedem ca este in stare si in masura sa deosebeasca Traditia adevarata de traditiile false.Traditia adevarata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    -ceea ce se gaseste in Traditie sa fi crezut totdeauna in Biserica incepand cu Biserica Veche;
    -Ceea ce se gaseste in Traditie sa fie consemnat de catre Parintii si scriitorii bisericesti,de catre cea mai mare parte a ei;
    Rezulta deci ca Sfanta Traditie cuprinde toate adevarurile care s-au pastrat nestirbite si nealterate in Bisericile crestine de peste tot locul si intotdeauna,iar cele cuprinse in ea au aceeasi valoare cu cele cuprinse in Sfanta Scriptura.
    Dar cum am specificat altadata spre a intelege mai bine importanta si valoarea Traditiei e necesar sa se cunoasca faptul ca modul de propovaduire a Mantuitorului si a Apostolilor a fost predica orala deci transmiterea Evangheliei prin viu grai(Traditia).Cat priveste scrierile ramase de la Apostoli care au scris, sau de la ucenicii acestora, scrieri care formeaza Noul Testament, ele sunt scrise mai mult ocazional, spre a raspunde nevoilor carora le-au fost adresate,majoritatea lor fiind legate de anumite situatii si imprejurari locale, uneori presante(ex. Epistola catre Galateni).Asadar,Scrierile Noului Testament nu sunt tratate de teologie si nici nu au fost scrise cu intentia de a cuprinde totalitatea invataturilor propovaduite de Domnul si de Sfintii Apostoli tuturor crestinilor de totdeauna.Faptul ca ele se potrivesc si nevoilor crestinilor din zilele noastre si ca ele au fost pastrate cu cea mai mare grija pana astazi dovedeste originea lor divina, in sensul ca adevarurile cuprinse in ele sunt relevate si sunt necesare crestinilor pentru mantuire. Retinem deci ca Sfanta Scriptura este o colectie de carti sfinte, scrise sub inspiratia Duhului Sfant, care cuprinde descoperirea dumnezeiasca privitoare la credinta si vietuirea crestina, dar cartile au fost scrise mai mult ocazional, in legatura cu nevoile credinciosilor de atunci, si ea nu cuprinde totalitatea invataturii propovaduite de catre Mantuitorul si Sfintii Apostoli. Dat fiind faptul ca Sfanta Scriptura a fost scrisa mai mult ocazional, este de la sine inteles ca ea nu cuprinde intreaga invatatura relevata, o mare parte a raman nescrisa, dat fiind predata prin viu grai si pastrata de Sfanta Biserica.In aceasta privinta, si cu aceasta inchei, cele scrise de Sfantul Evanghelist Ioan sunt edificatoare:”Sunt inca multe lucruri pe care le-a facut Iisus, care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, mi se pare ca nici in lumea aceasta n-ar incapea cartile ce s-ar fi scris”Ioan21,25. Sper ca am fost destul de edificator cu privire la aceasta legatura fundamentala care exista intre Traditie, Scriptura si ai vazut cum: prin Sfanta Biserica in Duhul Sfant fara sa se excluda, respinge,amestece ,strice sau sa se distorsioneze in vreun fel adevarul . Si sti de ce?Deoarece toate sunt una , toate sunt int-ro stare de perfectiune, intrun singur duh intr-o simfonie perfecta ,toate sunt in acelasi adevar netrunchiat altfel nu se poate explica credinta fara aceste elemente.

    Apreciază

  21. dianna_d8 zice:

    Draga d-le Elvis, cred ca sunt in asentimentul lui Teo cand spun ca sparam sa nu rezulte nici o cearta din discutiile noastre 🙂
    E normal ca avem pareri diferite pt ca facem parte din confesiuni diferite, cu doctrine diferite.
    Totusi, in ciuda acestor diferente, este posibil si chiar obligatoriu pt orice crestin practicant sa respecte ceea ce a scris apostolul Pavel in versetele di Galateni cap 5 cu 14 si 15.
    Bune citate!
    O discutie care tine cont de libertatea de gandire si exprimare a celuilalt este benefica in a clarifica unele chestiuni, daca nu in mintea celui care scrie comentariul, macar in cea a cititorului obiectiv. Spun asta pt ca, din pacate, cel mai greu este sa convingi un om care din start pleaca de la ideea ca el are dreptate. De aceea admir oamenii care cerceteaza cu obiectivitate orice doctrina si pastreaza ceea ce e pur.

    Teo, am citit comentariul tau desi f lung din nou (te rog sa nu te superi pe mine dar, desi ai spus multe cuvinte, esenta era simpla: Sfanta Traditie si Sfanta Biblie se completeaza nu se desfiinteaza una pe alta)
    Asta ai vrut sa spui. Am inteles.
    Este f adevarat ce scrie aici: „Sunt inca multe lucruri pe care le-a facut Iisus, care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, mi se pare ca nici in lumea aceasta n-ar incapea cartile ce s-ar fi scris” Ioan21,25
    Dar asta nu face loc unor invataturi care vin in contradictie cu ceea ce gasim in Sfanta Scriptura. Pt ca iata ce scrie apostolul Pavel in a doua scrisoare a sa catre Timotei 3:16,17:
    „16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate,
    17. Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun”.

    Imi pare rau dar eu nu inteleg de aici ca Scriptura ar fi incompleta si ca ar avea nevoie de vreo completare.
    Si chiar daca ar fi asa, revin la ceea ce spuneam in comentariul anterior, nu ar trebui sa se contrazica una pe alta: Sf Traditie cu Sf Scriptura.
    Din ceea ce ai scris tu rezulta ca nu se contrazic si asa ar fi normal … insa realitatea este ca nu exista nici o dovada scripturala pt a justifica invataturi precum inchinarea la Sfinti, la Fecioara Maria, la moaste, la icoane … si muuuulte altele, toate sustinute doar de Sf Traditie nu si de Sf Scriptura.

    Apreciază

  22. elvis zice:

    Draga Teo ,ma bucur ca esti extrem de logica in judecatile tale ! Vom avea un schimb de pareri f bun ,spun eu,daca ma vei tolera un pic ! Presupun ca esti crestina ortodoxa si aperi tot ce este bun in Traditia ortodoxa ! Foarte frumos ! Totdeauna trebuie sa aparam valorile noastre spirituale,chiar daca nu sunt scrise in Noul Testament ! Poate fac parte din ce spunea apostolul Pavel in scrisoarea catre Filipeni : Filipeni 4:8 Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
    La afirmatia ta „Iar credinta care nu lasa in urma faptele cele bune este moarta ca un trup viu dar gol pe dinauntru .” ,las cuvintele lui Iacov din Iacov 2:14 Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?
    Iacov 2:15 Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,
    Iacov 2:16 şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
    Iacov 2:17 Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi.
    Iacov 2:18 Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele.” „Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
    Iacov 2:19 Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!
    Iacov 2:20 Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?
    Iacov 2:21 Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
    Iacov 2:22 Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită.
    Iacov 2:23 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire”; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.”
    Iacov 2:24 Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
    Iacov 2:25 Tot aşa, curva Rahav: n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale?
    Iacov 2:26 După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
    Sunt convinsa ca le cunosti dar ai avut sa scoti altceva in evidenta si anume ca trebuie sa avem o credinta bazata pe o temelie adevarata ,temelie care trebuie sa fie Isus ,asa cum spune si apostolul Pavel in Faptele apostolilor 4:10 s-o ştiţi toţi, şi s-o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi.
    Faptele apostolilor 4:11 El este ,piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.’
    Faptele apostolilor 4:12 În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.”.
    Ciprian ,daca a spus ca respinge sa faca din icoana un Dumnezeu a sustinut un adevar cunoscut de mii de ani ,dat lui Moise in cele 10 porunci si anume porunca a doua :Exodul 20:3 Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
    Exodul 20:4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.
    Exodul 20:5 Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,
    Exodul 20:6 şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
    Nu a vrut sa -ti jigneasca inchinarea ta la icoane ! Stiu ca nu te inchini picturii in sine ,deci unui lucru fara fiinta,ci persoanei din pictura sau icoana ! Aici ar trebui cei care interpreteaza ca icoana intra intre acele „…înfăţişari ale lucrurilor care sunt sus în ceruri ” sa fie mult mai ingaduitori si sa judece nu doar cu ochii ,ci si cu mintea si sufletul !Dragostea sa ne fie calauza ! Multumesc ca m-ai citit si fie ca asa cum cuvintele tale mi-au facut o imagine mai clara asupra Traditiei si tu sa ne intelegi pe noi ! Nu suntem rau-voitori ,ci poate prea stricti isi rigizi,in interpretarea textelor sfinte si gresim,neuitandu-ne poate la spiritul acelui verset ,ci doar la literele ei ! Dumnezeu sa ne lumineze pe toti ! Eu sunt un liber -cugetator si sper sa nu fii indraznit prea mult in aceste lucruri ! Rog ,crestinii sa ma corecteze ,daca am gresit !

    Apreciază

  23. TEO zice:

    Da.Hai sa privim cu alti ochi si versetele din Decalog, cele care se refera la poruncile date de Dumnezeu prin Moise poporului israelitean.Si aici te voi intreba:oare care era starea poporului israelitean in acele momente?Oare ei nu inclinau prin ratacire spre mai multe credinte, mai multi idoli? Era starea vremii de atunci, si era necesar sa primeasca acele porunci sa nu se inchine la idoli.Dar de la idol la icoana sa le identifici pe amandoua ca fiind acelasi lucru e ratacire.Te mai intreb: atunci cand si-a inceput propovaduirea Mantuitorul nostru Iisus Hristos pe pamant de ce n-a zis precis : sa nu va inchinati la icoane mai ales ca intra foarte des in sinagogi si in Marele Temlpu din Ierusalim unde erau multe reprezentari( icoane- heruvimi, serafimi)?Apoi, oare nu tot Domnul a transformat legea, a desavarsit-o, a urcat-o pe alte culmi si nu a lasat-o precum a fost. Si iti voi spune exact cu versete biblice ca sa vezi ca am acoperire in tot ceea ce spun.
    In Evanghelia de la Matei cap22 versetele37 pana la 40 inclusiv:
    „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul Tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
    Aceasta este marea si intaia porunca.
    Iar a doua, la fel ca aceasta:Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
    In aceste doua porunci se se cuprind toata Legea si proorocii””.Este noua Lege fara sa o desfinteze total pe cea veche, deoarece Domnul spune ca :” n-am venit sa stric legea ci sa o plinesc”. A corectat-o acolo unde a vazut ca era interpretata de catre carturari de catre cei care vedeau doar cu mintea, fara inima.Priveste draga Elvis lucrurile in ansamblul lor, cauta si da viata cuvintelor cele care prinde la inima si vei vedea altfel lucrurile. Fiecare are libertate,dar in acelasi timp si o responsabilitate in tot ce face in aceasta viata. Cat cu privire la cultul sfintilor, moastelor,Sfintei Fecioare Maria daca doriti pe viitor, pot veni oricand cu temeiuri biblice,logice,rationale cand doriti,cel mai bine sa se faca prin intrebari precise si la obiect ca altfel vine d-ra sau d-na Diana si daca ne lungim prea mult in conversatie o sa ne certe.Poate shimba intre timp si d-nul Ciprian tema site-ului, daca vom discuta si despre alte lucruri pentru ca nu o sa se mai potriveasca.Numai bine!

    Apreciază

  24. dianna_d8 zice:

    Teo, nu o sa ma contrazic cu tine pe tema idolatriei.
    Am intalnit deseori oameni care au fost in stare sa sfideze chiar si legea gravitatiei ca sa-si sustina crezul.
    Dar oare au ceva de castigat? NU! Pt ca pana la urma nu eu sau tu judecam omenirea, nu pe mine sau pe tine o sa ne intrebe D-zeu cine are dreptate si cine nu.
    El hotaraste asta, El judeca omenirea, noi trebuie sa ne modelam dupa vointa lui nu El dupa credinta noastra.
    In ce ma priveste, eu o sa ma straduiesc sa continui sa fac schimbarile care se cuvin in personalitatea mea, pt ca este cazul.

    In legatura cu idolatria o sa mai spun un lucru si inchei aici subiectul.
    ORICE OBIECT POATE DEVENI IDOL DACA AJUNGE OBIECT DE VENERATIE!
    Icoanele nu sunt doar niste imagini care sa ne infatiseze niste sfinti, sau care ne amintesc de niste episoade din viata unor oameni sfinti.
    Aceste icoane au devenit obiecte carora oamenii le aduc inchinare. Trebuie doar sa fim sinceri cu noi si sa recunoastem ca oamenii saruta icoane, se prostern inaintea lor, cred in puterea lor tamaduitoare…
    Oare nu sunt ele idoli?
    Indraznesc sa spun asta pt ca si eu o faceam in cadrul inchinarii mele. Nu m-a corectat nici un preot cand sarutam o icoana si ingenuncheam inaintea ei!
    Si eu credeam in minunile pe care le face nu stiu ce icoana…
    Si eu ma inchinam Fecioarei Maria si sfintilor.
    Si eu am respectat cu scrupulozitate legile bisericii si traditia.
    Dar cand am inceput sa studiez Biblia si am vazut ca una spune Biblia si alta invata Biserica…
    Desi e incomoda orice schimbare, ea este necesara atunci cand realizam ca gresim.

    Teo, chiar versetul pe care l-ai scris in comentariul tau, cel din Matei cap 22, incrimineaza inchinarea la idoli!
    Daca il iubim pe D-zeu cu toata inima, cu tot sufletul si cu tot cugetul, nu doar cu limba ci si cu fapta, atunci ne vom feri sa facem orice lucru este detestat de El din dorinta de a-I fi placut, de a nu-L supara. Iar idolatria este o uraciune in ochii Creatorului nostru, indiferent de scuza pe care o invocam.

    Apreciază

  25. andrei zice:

    S-a contrazis Dumnezeu ….punand evreii sa sculpteze heruvimi de pe Chivotul Legii???

    Dumnezeu porunceste lui Moise sa faca chipurile celor doi heruvimi care strajuiau Cortul Marturiei, precum si sarpele de arama ca semn de izbavire in pustie, impotriva muscaturilor serpilor veninosi.

    „Si vei face –-doi heruvimi de aur turnat –-si îi vei pune pe ei de amândoua laturile acoperamântului Împacarii..Ma voi face cunoscut tie de acolo si îti voi grai între cei doi heruvimi” (Iesire 25, 18-22)

    Aceste icoane ale Vechiului Testament se chemau „heruvimii slavei”
    „Deasupra chivotului erau –-heruvimii slavei–-, care umbreau altarul împăcării; despre acestea nu putem acum să vorbim cu de-amănuntul. „. (Evrei 9, 5)

    Este Iosua un idolatru, pt ca a căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului ????

    „Atunci Iosua şi-a sfâşiat veşmintele sale, – a căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului – şi a stat aşa până seara şi el şi bătrânii lui Israel şi şi-au presărat pulbere pe capetele lor „(Iosua Navi 7,6)

    Apreciază

  26. elvis zice:

    Si mie imi place de Iosua ! Pentru ca e unic ! Dumnezeu l-a iubit nespus ,cred,de a opri Soarele pe cer o zi si a omorat cu grindina si bolovani dusmanii sai ! Si mor de drag pentru crestinii care si ei au o justificare teologica la inchinarea la moaste,cand se inghesuie ei cu dragoste sa pupe diferite moaste si se lasa calcati in picioare,aratand ca isi doresc sa fie chiar calcati in picioare,dar sa nu lipseasca de la binecuvantarea obtinuta de o sarutare pioasa a sfintelor trupuri ! Numai spun de icoanele care plang cu lacrimi ,o minune neexplicata a zilelor noastre pentru muritorii in suferinta decat de carcotasii care vad o mana diabolica a preotilor in spatele acestor manifestari pline de compasiune ale SFINTILOR! Si lumina care se aprinde singura la Ierusalim ,ce dovada mai clara ca lui Dumnezeu ii plac minunile facute prin acesti idoli ! Eu ce sa spun ! Asa cum rad ,cand politicienii ne promit marea cu sarea si apoi se scuza ,la fel rad si la cozile de sute de persoane la moaste ale acestor crestini veritabili ! Dumnezeu sa-i binecuvanteze pentru efort macar,daca nu pentru inteligenta !

    Apreciază

  27. dianna_d8 zice:

    Draga Andrei, interesant comentariul tau. Am citit referintele pe care le-ai dat in comentariu si uite la ce concluzie am ajuns dupa ce am studiat problema in amanunt.
    Iesirea cap 25:18-22 este un text f bun. Daca citesti cu atentie, versetul 22 arata ceva interesant:

    22. „Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel”.

    Asadar, chivotul simboliza prezenţa lui D-zeu (Numeri 7:89), de acolo vorbea D-zeu cu marele preot.

    Leviticul 16:2 spune:
    2. „Şi a zis Domnul către Moise: „Spune lui Aaron, fratele tău, să nu intre oricând în locaşul sfânt de după perdea, înaintea curăţitorului celui de pe chivotul legii, ca să nu moară, că deasupra capacului Mă voi arăta în nor”.

    Prezenta lui Dumnezeu in casa sa pamanteasca era indicata printr-un nor prezent in compartimentul cel mai launtric, numit Locul Preasfant.
    Acest nor stralucea cu putere, furnizand lumina pentru Locul Preasfant. El se afla deasupra unei lazi sacre, numite chivotul legamantului, care conţinea doua table de piatra pe care erau gravate cele 10 porunci date de Dumnezeu lui Israel.
    Pe capacul chivotului se aflau doi heruvimi de aur cu aripile intinse. Norul miraculos de lumina era situat deasupra capacului, intre heruvimi.

    Un lucru este sigur, aceasta stralucire supranaturala din sanctuarul lui Dumnezeu ii dadea marelui preot si, prin el, tuturor israelitilor certitudinea ca D-zeu era prezent in mijlocul lor ca sa aiba grija de ei, sa-i ocroteasca si sa le satisfaca necesitatile.

    “Atunci Iosua şi-a sfâşiat veşmintele sale, — a căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului — şi a stat aşa până seara şi el şi bătrânii lui Israel şi şi-au presărat pulbere pe capetele lor “(Iosua Navi 7,6)

    Oare Iosua s-a inchinat chivotului? In conditiile in care chivotul simboliza prezenta lui D-zeu, ma indoiesc. Iosua s-a inchinat lui D-zeu a carui prezenta era garantata de chivot.
    10. „Iar Domnul a zis către Iosua: „Scoală, pentru ce ai căzut cu faţa la pământ?”
    Si iata ca D-zeu chiar era prezent pt ca i-a raspuns lui Iosua.

    Interesant este faptul ca D-zeu a dat instructiuni precise in ce priveste construirea chivotului iar israelitii au facut intocmai cum a cerut El!

    Eu nu am mai citit in nici un loc din Biblie ca D-zeu a poruncit crestinilor sa faca vreo icoana careia i se pot inchina pt ca aceasta ar reprezenta prezenta Lui printre noi.
    Imi aduc insa aminte de ceea ce a spus Isus samaritencei, la fantana lui Iacov:
    23. „Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte.
    24. Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr”.

    Apreciază

  28. dianna_d8 zice:

    D-le Elvis, abia acum am citit comentariul dvs si nu pot trece pur si simplu pe langa el fara sa remarc finul simt al umorului pe care il aveti.
    M-a distrat comentariul dvs pt ca e realist, suprarealist. :))

    Apreciază

  29. TEO zice:

    Adevărul gol-goluţ a acestei probleme este că Dumnezeu e un creator de icoane. El L-a făcut primul pe om “după chipul şi asemănarea Sa”. Şi în devenirea sa ca om, omul este descris ca “chip al Dumnezeului nevăzut” (Col.1:15). Acelaşi Dumnezeu care a dat porunca să nu ne facem chip cioplit, a poruncit şi facerea heruvimilor de pe Chivotul Legii, şi de asemenea chipul îngerilor ţesut pe cortina templului. A poruncit facerea şarpelui ridicat în pustie, care a adus vindecare tuturor celor care se uitau la el (o prefigurare a lui Hristos răstignit în Vechiul Testament).
    Mai important, vom creşte mai mult în chipul lui Hristos imitându-I faptele şi învăţând să construim decât să demolăm. Făcând loc mâniei şi duhului iconclast(cei care lupta impotriva icoanelor), în toate formele lui, nu a produs niciodată sfinţi – ci doar distrugere care a făcut loc la ceva şi mai nebunesc. Moştenirea noastră de cultură a distrugerii imaginii (o parte puternica a lumii puritane) este secularizarea – care acum ne umple cu imaginile sale. Dacă nu putem da o importanţă adecvată rolului imaginilor în Creştinism – rezultatul nu va fi dispariţia imaginilor -ci doar dominarea culturii imaginii şi o conformare subtilă cu lumea. Singura imagine care trebuie alungată este cea pe care o avem noi despre Dumnezeu.(asta este idealul celor care nu cred in icoane) Să ne închinăm lui Dumnezeu si să-I dăm slavă cum I se cuvine.Si sunt de parerea ca daca nu crezi in imaginile care-l reprezinta pe Dumnezeu cum ai putea sa crezi in ceva despre care nici macar nu ai o idee.

    Apreciază

  30. DIMA DANIEL-IOAN zice:

    ASCULTA DOMNULE CIPRIAN SARIVAN DUMNEATA NICI MACAR NU AI INTELES ADANCUL TEOLOGIC A CEEA CE INSEAMNA INCHINARE LA IDOLI !!! VEZI TU ,BANUIESC CA ESTI IN VREAUNA DIN PUZDERIILE DE „BISERICI CRESTINE PROTESTANTE „, CAND COMBATETI NISTE ASPECTE CE TIN DE CULTUL BISERICII DREPTMARITOARE (ORTODOXE ) ADUCETI NISTE ARGUMENTE SCRIPTURISTICE PE CARE VOI INSIVA NU LE INTELEGETI IN PROFUNZIMEA LOR . EU NU SUNT TEOLOG ,SUNT UN PACATOS ,NEVREDNIC DE BUNUL DUMNEZEU DAR UN LUCRU STIU CA NOI OAMENII TREBUIE SA-I SLUJIM LUI DUMNEZEU TRUP SI SUFLET!!! TU ESTI CONSTIENT ,CA ASEMENI CELORLALTI , NU FACETI DELIMITARE IN ARGUMENTELE VOASTRE INTRE VT SI NT !!! APOI STI OARE CA BIBILA ESTE „FUNDAMENTUL „VIETII NOASTRE SI ISTORIA (TRADITIA PE CARE O CANDAMNATI FARA A INTELEGE CE INCUBA EA ) REPREZINTA EXPERIENTA DE VIATA CONFORM SF SCRIPTURI A SF APOSTOLI ,PARINTI ,PATRINTI ,MARTURISITORI SI MARTIRI .CUVANTUL LUI DUMNEZEU NU POATE FIN INTELES DOAR FACAND TEORIE CA SI CUM AM STUDIA LITERATURA ….MAI INTAI SE TRAIESTE SE INTELEGE PRIN PRISMA EXPERIENTEI DE VIATA ….ISTORIA ….

    NU REPREZENTAREA ESTE CONDAMNATA CI PERSOANA „DIVINA „PE CARE VREA SA O INCHIPUIE ! ICOANA REPREZINTA SEMNUL DE EVLAVIE AL CRESTINULUI
    OMUL ESTE NEPUTINCIOS SI DORESTE CA DUMNEZEU SA FIE CAT MAI PALPABIL PURUREA IN OCHII NOSTRI SA-L AVEM PE DUMNEZEU
    SPUN SF PARINTI CA TEOLOGIA FARA TRAIRE ESTE TEOLOGIA DRACILOR !!! TU CAND PRIVESTI LA CHIPUL ZUGRAVIT AUTENTIC, DE CATRE UN EVLAVIOS PICTOR ,
    AL MAICI DOMNULUI CU IISUS PRUNCUL IN BRATELE SALE ITI PROVOACA DISPRET ,SCARBA ….??? TE ROG SA-MI RASPUNZI PE WISE_WISER2

    Apreciază

  31. dianna_d8 zice:

    Discutia asta a luat un „chip” ilar si, daca mai raspund in vreun fel, pic si eu in idolatrie. =))
    Eu una ies ca nu-mi permit sa rad pe tema asta.
    „Rugati-va neincetat!” … si sincer, cum stiti voi, dar sincer.

    Apreciază

  32. elvis zice:

    Citesc pe aici si innebunesc ! „daca nu crezi in imaginile care-l reprezinta pe Dumnezeu ,cum ai putea sa crezi in ceva despre care nici macar nu ai o idee.” Pai nu scrie in Biblie cum e Dumnezeu ? Ca e bun ,indelung rabdator,plin de bunatate etc etc ! Deci avem idee cum e Dumnezeu ! Pe Daniel,nu-l mai contrazic pentru ca el desi e ” UN PACATOS ,NEVREDNIC DE BUNUL DUMNEZEU „,totusi il iubeste pe Dumnezeu ,prin icoane sau ce intermediari mai are el ! Nu mai fericiti sunt protestantii ca se roaga in orice loc direct lui Isus ? Isi ridica ochii prea sus ? Nesimtitii ! Privirea in pamant ca mine! Spuneti dupa mine :SUNTEM NISTE PACATOSI,NEVREDNICI DE BUNUL DUMNEZEU,NISTE RÂME SCARBOASE SI NU MERITAM NIMIC ! Apoi,trageti cu ochiul la Dumnezeu ,sa vedeti cum va zambeste ! Mai conteaza ca o face ,pentru ca am fost idioti ascultandu-te ? Important ca zambeste ! Te-ai linistit acum ,Daniel ? Dumnezeu ne zambeste ca am spus in cor,ce ne-ai spus si rade in hohote ! Cica am fost simpatici !

    Apreciază

  33. TEO zice:

    DREAPTA CREDINŢĂ
    PARINTELE CLEOPA :
    Sa stiti ca radacina si viata poporului nostru, inaintea lui Dumnezeu, este credinta cea dreapta in Hristos, adica Ortodoxia. Noi ne-am increstinat de aproape doua mii de ani, din timpul Sfantului Apostol Andrei.
    Colonistii romani, carora le-au predicat Sfintii Apostoli Petru si Pavel la Roma si cei din Grecia, cand au venit aici cu legiunile romane, au adus credinta ortodoxa. Eram daci pe atunci; stramosii nostri dacii si romanii, de la care am ramas noi romanii. De atunci, de cand am primit sfanta si dreapta credinta in Dumnezeu, poporul nostru a avut viata. Pana atunci a fost mort; numai cu trupul era viu, iar cu sufletul era mort. Viata poporului roman este dreapta credinta in Iisus Hristos. Bagati de seama ! Ca popor crestin de doua mii de ani de cand suntem noi, am avut toata administratia noastra si toata traditia noastra sfanta. Sa tinem cu tarie la credinta Ortodoxa.
    Ati vazut dumneavoastra, de la primii voievozi crestini ai romanilor, de cand sunt cele trei Tari Romane, Moldova, Muntenia si Ardealul, toti au fost crestini ortodocsi.
    Ati vazut pe Mihai Viteazul ? Mama lui a fost calugarita. Du-te la Manastirea Cozia si vei vedea langa Mircea cel Batran, care a intemeiat aceasta manastire ca-i inmormantata acolo, o lespede de piatra pe care scrie : ” Aici odihneste Monahia Teofana, mama lui Mihai Viteazul „. Ai auzit ? El domn peste trei principate si mama lui calugarita. Apoi si Stefan cel Mare. Du-te la Manastirea Probota, unde este ingropat Petru Rares, facuta de el. Vei vedea langa dansul scris : ” Aici odihneste roaba lui Dumnezeu, Monahia Maria Oltea, mama lui Stefan cel Mare „. Ei domni si mamele lor calugarite ! Vedeti voi cata unire era intre credinta si conducere atunci ? Cel ce conducea tara avea mama calugarita si frate calugar. Asa trebuie sa murim !
    Au cunoscut ca totul este desertaciune. Da, erau adevarati domni. Oricat ar fi, viata asta este umbra si vis ! Este o scurta trecere ! Dar eu cand mor, ma duc la o viata care nu are sfarsit. Cine are sa se roage pentru mine ? Asa cugetau inaintasii.
    Ai vazut ca toti isi faceau cate o manastire si mormant in manastire ? Fericiti si de trei ori fericiti au fost domnii nostri ortodocsi : Stefan cel Mare si Sfant, la Putna; Ieremia Movila si Gheorghe Movila, la Sucevita; Petru Rares, la Probota; Lapusneanu, la Slatina; Alexandru cel Bun, la Bistrita; Mircea cel Batran, la Cozia. Ai auzit unde era inima lor ? Unde este inima ta, acolo va fi si comoara ta. Pentru aceea au facut ei manastiri, ca sa fie pomeniti sute de ani la Sfanta Liturghie.
    Stefan cel Mare n-a fost baptist ! Mircea cel Batran n-a fost evanghelist sau adventist ! Alexandru cel Bun n-a fost martorul lui Iehova; nebunii astia care au iesit acum. Nici o secta nu exista in tara noastra pe atunci. Acestia vin din strainatate, platiti de masoni, sa ne strice dreapta credinta si originea noastra si radacina noastra de popor ortodox.
    Ce spune Sfantul Efrem Sirul ? ” Cu omul eretic sa nu vorbesti, in casa sa nu-l primesti, la masa sa nu stai cu dansul, buna ziua sa nu-i dai „. Acestia sunt inaintemergatorii lui Antihrist. ca Mantuitorul a spus la Efeseni, prin Apostolul Pavel : Biserica este Trupul lui Hristos, iar cap al Bisericii este Hristos. Fiecare sectar care s-a despartit de Biserica, s-a despartit de Hristos. Este om al satanei.
    Evanghelia spune : In vremea de apoi vor iesi hristosi mincinosi si pe multi vor insela. Paziti-va de sectari, care dau brosuri prin trenuri, prin gari si prin cutiile de posta si unde vad oameni, dau gratuit otrava lor. cand vei vedea o carte ca nu are aprobarea Sfantului Sinod si nu are cruce pe ea, da-o pe foc, chiar Biblie daca este ! Daca-i sectara si scrie sa nu va mai inchinati la icoane, da-o pe foc ! Nici un pacat nu ai ! Aceasta este otrava semanata de inaintemergatorii lui Antihrist. Toate sunt otrava.
    Sa tineti credinta pe care ati supt-o de la piepturile maicilor voastre ! Sa tineti credinta pe care o avem de doua mii de ani ! Nu va luati dupa slugile satanei, care vin din Apus cu milioane de dolari. Ei cumpara pe cei prosti si nelamuriti in credinta, sa rupa unitatea si sufletul poporului roman si vor sa faca cele mai mari erezii si nebunii in tara asta.
    Paziti-va de nebunii acestia ! Au case de rugaciuni, dar acolo-i casa satanei. Unde nu sunt preoti si arhierei, nu este Hristos. Ca Mantuitorul a spus asa la Apostoli :Luati Duh Sfant ! Carora le veti ierta pacatele, iertate vor fi. Iar carora le veti tine, tinute vor fi.Nu la sectari le-a spus acestea, ci la Apostoli, la episcopi si la preoti. Caci Apostolii, prin punerea mainilor si prin succesiunea apostolica, au dat darul Duhului Sfant la toti preotii din lume, prin hirotonii.
    Deci, bagati de seama, ca sectarii nu au ierarhie canonica; n-au pe Duhul Sfant in ei; n-au cele sapte Sfinte Taie, nu cinstesc pe maica Domnului si Sfanta Cruce si nu au mantuire. Auzi ce spune Apostolul Pavel ? Luati aminte de voi si de turma voastra, intru care v-a pus pe voi Duhul Sfant pastori, zice la preoti si la arhierei.
    Celor doisprezece Apostoli, pe care i-a ales Hristos, cand S-a inaltat la cer, le-a spus : Stati in Ierusalim pana va veti imbraca cu putere de sus !Si la Duminica Mare, dupa zece zile, a venit peste ei Duhul Sfant de sus, in chip de limbi de foc. Pe urma, vorbeau toate limbile de sub cer. Si dupa ce i-a imbracat cu putere de sus, i-a trimis, zicand : Mergand, propovaduiti Evanghelia la toata lumea, botezandu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Cel ce va crede si se va boteza, se va mantui, iar cine nu, se va osandi. Deci, Biserica lui Hristos are ierarhie canonica, Duhul Sfant este in Biserica si cap al Bisericii este Hristos. Toti sectarii care s-au rupt de Hristos si nu merg la Biserica, sunt fiii lui Antihrist si inaintemergatorii satanei. Sa nu va luati dupa ei ! Sa nu spuneti ca nu v-am aratat adevarul !
    Sa tinem credinta noastra pe care au tinut-o toti voievozii nostri si toti protoparintii nostri si toti romanii cei adevarati. Daca vrei sa fii fiu adevarat al lui Hristos si al Tarii Romanesti, sa tii credinta cea dreapta, ortodoxa, care o tinem de doua mii de ani. Daca nu, nu esti fiu al lui Hristos si al Bisericii, si esti strain de neamul romanesc. Nu poti fi cetatean crestin si roman, daca nu ai dreapta credinta in Hristos. Esti strain. Nu esti fiu al tarii. Ca fiu adevarat al Romaniei este cel care-i ortodox, pentru ca Biserica Ortodoxa predomina in tara noastra de doua mii de ani. Iar pe cei care-s sectari sa nu-i primim in casele noastre.
    Iar cei care au confesiuni aprobate de stat, cum sunt catolicii si lipovenii, treaba lor. Aceia sunt cu credinta lor. Dar acestia care s-au rupt din Biserica Ortodoxa si s-au facut sectari, nu sunt fii adevarati ai tarii noastre, nici ai Bisericii, ci sunt inaintemergatori ai satanei. Asa sa stiti. Sunt prooroci mincinosi care vor sa va rupa credinta si sa duca la pierzare, poporul nostru bland. Tineti dreapta credinta si nu ascultati de ei!
    Tara noastra romaneasca a fost ortodoxa dintotdeaunua si trebuie sa tina linia Ortodoxiei. Ortodocsi ne-am nascut de la origine, de la colonizarea Daciei, ortodocsi am trait timp de doua mii de ani si ortodocsi trebuie sa stam pana la moarte. Asta este adevarata credinta ortodoxa a Romaniei. Nu primiti nimic din afara, ca toti vor sa ne strice unitatea neamului, a credintei si a Bisericii. Toti acestia sunt vrajmasii Crucii lui Hristos. Noi, dintru începutul plămădirii acestui neam, aşa ne ştim, români şi creştini ortodocşi. Aşa ne-am născut şi avem datoria să păstrăm curat şi deplin ce am moştenit de la străbuni, ca de la Dumnezeu. Dar noi, obşte ortodoxă română, să nu uităm niciodată evlavia, râvna şi jertfa domnitorilor, strămoşilor şi părinţilor noştri, cu care ei au apărat de-a lungul aproape a două mii de ani, patria şi această credinţă care le-au fost date drept sfântă moştenire de la Domnul nostru Iisus Hristos, prin Duhul Sfânt în Biserica Sa dreptmăritoare.Nu vrem să stricăm liniştea nimănui în cele ale conştiinţei, dar nici nu vrem a ne depărta şi a părăsi moştenirea străbună în care noi simţim că stă unitatea adâncă a neamului nostru.Pentru noi, patria şi ortodoxia sunt „grădina Raiului” dată nouă de Dumnezeu să „lucrăm în ea şi să o păzim” (Facere 2,15) cu sfinţenie.Să ştiţi că nu toată credinţa în Dumnezeu este bună. Auzi ce spune marele Apostol Pavel: Fiule Timotei, sfătuieşte pe creştini să fie sănătoşi în credinţă. Poate să creadă cineva în Dumnezeu şi credinţa lui să nu-i aducă nici un folos, dacă nu crede cum mărturiseşte Biserica, adică credinţa adevarată Ortodoxă. Şi dracii cred în Dumnezeu! Nu spune Apostolul Iacob (cap. 2,19) că şi demonii cred şi se cutremură? Dar la ce le foloseşte diavolilor credinţa, dacă ei nu fac voia lui Dumnezeu?Primul fel de credinţă este credinţa dreaptă, adică ortodoxă, singura care este lucrătoare şi mântuitoare.Apoi este credinţa schismatică. Schismatici sunt acei cu stilul vechi de la noi. Ei au credinţa ortodoxă, exact ca noi, dar fiindcă nu ascultă de Biserică, se numesc dezbinaţi de Biserică. Sunt afurisiţi de Biserică, până vin şi se întorc înapoi, să asculte de Sfântul Sinod.Credinţa schismatică este şi credinţa catolică, care înseamnă universală, dar nu mai este dreaptă, adică ortodoxă, căci au schimbat unele dogme stabilite de Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi la cele şapte Sinoade Ecumenice. Din această cauza ei s-au rupt de credinţa şi de crezul ortodox şi cred în Papa.Apoi este credinţa eretică. Şi sectarii cred, dar asta este credinţă eretică. Dacă cineva strâmbă credinţa ortodoxă, ea nu mai este dreaptă şi nu-i plăcută lui Dumnezeu. Că marele Apostol Pavel spune aşa: Pace peste cei ce vor umbla cu dreptarul acesta – adică cu dreapta credinţă -, şi peste toţi aleşii lui Dumnezeu. Şi iar zice:Fiule Timotei ,luptă-te ca un bun ostaş al lui Iisus Hristos, că cine nu se luptă după lege, nu se încununează (2 Timotei 2, 5).Deci este o luptă şi o credinţă lucrătoare, când se face după legea lui Dumnezeu. Aceasta este credinţa dreaptă. Iar dacă nu-i credinţa dreaptă, aceea este credinţă eretică sau schismatică sau strâmbă, adică cu abatere de la dreapta credinţă ortodoxă.Protestanţii zic „Sola Fide”, mântuirea numai prin credinţă. Omul se mântuieşte numai prin credinţă, fără fapte, zic ei. Oare nu auzi ce spune Apostolul Iacob? Credinţa fără fapte este moartă (cap. 2, 20) precum şi faptele fără credinţă. Deci credinţa care nu este unită cu faptele bune nu este mântuitoare; căci şi diavolii cred, dar nu fac voia lui Dumnezeu.Aţi auzit ce spune marele Apostol Pavel? Acea credinţă este mântuitoare, care se lucrează prin dragoste. Credinţă cunoscătoare au şi dracii, iar credinţa lucrătoare o au numai creştinii cei buni. Credinţa care este împodobită şi îmbrăcată cu fapte bune este credinţă lucrătoare, care aduce mântuire sufletului. Numai credinţa care se lucrează prin dragoste, numită credinţă ortodoxă lucrătoare, îl poate mântui pe om.Deci, să nu vă înşelaţi cu ideile sectarilor, care vin din sânul Bisericii Protestante, care zic că numai credinţa, adică „Sola Fide”, ajunge pentru mântuire, şi ca pot să-şi facă de cap, că n-au nevoie de sfat. Sau „Sola Graţia”, care înseamnă mântuirea prin har. Nu este adevărat!A zis Apostolul: În dar suntem mântuiţi? Da. Dar acelaşi apostol care a spus aceasta, a spus şi: Toţi vom sta în faţa divanului lui Iisus Hristos, ca să luăm fiecare după cum a lucrat, după faptele lui. Ai auzit că cere fapte?Şi Mântuitorul spune în Evanghelie: Când va şedea Fiul Omului pe scaunul slavei Sale… şi va răsplăti fiecăruia după faptele lui; şi în psalmul 61 zice: Că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui. Auzi ce le spune lor Hristos? Toată fapta bună sau rea, o va trage Dumnezeu la judecată. Şi în multe părţi ale Scripturii veţi găsi aceasta. Deci, numai credinţa dreaptă este mântuitoare, dacă este unită cu faptele.Auzi ce spune Sfântul Apostol Iacob: Dacă ar veni cineva la voi şi ar fi goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele şi v-ar cere ajutor, şi le-ai zice: Du-te, frate! Mergi în pace! Dumnezeu să te hrănească; Dumnezeu să te facă sănătos, Dumnezeu să te primească, dar nu i-ai dat nimic, care ar fi folosul? (Iacob 2, 14-17). Ferească Dumnezeu! Dumnezeu putea să-l miluiască fără să-l trimită la tine. Dar l-a trimis la tine să vadă dragostea ta; să vadă credinţa ta; că tu vrei să-l ajuţi, să-l hrăneşti, să-l primeşti ca pe un străin în casa ta şi să-l adăpi.Deci, credinţa ortodoxă unită cu fapta bună este credinţa mântuitoare. Iar acea credinţă în care nu-ţi pasă de durerea aproapelui tău, este credinţa stearpă, nelucrătoare şi nu aduce mântuire, căci credinţa fără fapte este moartă. Credinţa mozaică, este credinţa evreilor primită prin proorocul Moise. Ei nu cred în Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, refuzând Legea cea Nouă adusă de El şi de aceea prigonesc pe creştini.Altă credinţă este credinţa păgână, a celor ce nu cred în adevăratul Dumnezeu. Cele mai mari religii păgâne sunt: mahomedanismul, budismul, brahmanismul, parsismul, hinduismul, şintoismul etc. Ei se închină la alţi Dumnezei, care sunt idoli sau diavoli. Ce zice psalmistul David? Idolii păgânilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti; gură au şi nu vor grăi . .. şi celelalte. Deci, cine crede în alţi dumnezei şi nu se închină Dumnezeului Celui în Treime, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Dumnezeu care a făcut cerul şi pământul, acela are credinţă păgână.Credinţa creştină poate fi uneori superstiţioasă, alteori fanatică. Oamenii care cred în vrăjitorii, în descântece, în vise, în vedenii şi alte năluciri, aceştia sunt oameni superstiţioşi şi au credinţa bolnavă sau stricată.N-ai văzut ce spune Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, la capitolul 34? Precum este cel ce aleargă dupa vânt şi vrea să prindă umbra sa, aşa este omul care crede în vise. Că pe multţ visele i-au înşelat sş au căzut cei care au nădăjduit în vise. Cel ce crede în vise este asemenea celui ce merge la vrăjitori.Dar ce este credinţa fanatică? Credinţa care nu are la bază dreapta socoteală. Are un elan în toate: posteşte prea mult, se nevoieşte prea mult, o ia straşnic cu postul, cu milostenia, cu lepădarea de sine, cu metaniile şi n-are un bilanţ, n-are o dreaptă socoteală. Vorba proverbului: „N-o lua lată, că rămâne negrăpată!”Credinţa fanatică ştii cum este? Cum ai încărca o maşină cu fel de fel de bunătăţi şi pe urmă i-ai da drumul la o vale mare fără frână. Se duce şi unde ajunge, se răstoarnă. Gata! Aşa-i credinţa fanatică.Nu aşa! Toată fapta bună trebuie s-o conducă dreapta credinţă în Iisus Hristos şi dreapta socoteală sau cumpăna dreaptă. Dumnezeiasca Scriptură zice: „Nu te abate nici la dreapta nici la stânga. Calea de mijloc este cale împărătească”. Deci, este o credinţă care nu are echilibru, o credinţă fără dreapta socoteală se numeşte fanatică. O ia într-o parte şi mai încolo se răstoarnă. – Parintele Cleopa-

    Apreciază

  34. Elvis zice:

    Nu vreau sa jignesc un om batran ,dar daca astea sunt credintele pe care le cred ortodocsii,am sa fiu doar un turist care admira arhitectura si se bucura de linistea si racoarea bisericilor,cand am sa intru intr-o biserica ortodoxa ! Atatea tampenii nu am mai citit demult ! Nu le reiau ,cei care s-au incumetat sa citeasca tot articolul le vor gasi fara probleme ! Ramai ,doamna Teo ,fericita in dreapta ta credinta ! Multumesc lui Dumnezeu ,ca nu sunt crestin ,nici ortodox ,nici protestant,ci un liber -cugetator ,pentru ca ,sa fi fost protestant,de ex si sa fi citit atatea tampenii ,m-as fi enervat teribil ! Asa nu pot decat sa fiu un spectator pasiv la o indoctrinare specifica crestinilor ortodocsi,in general,cum ca protestantii sunt niste draci,antemergatorii Satanei si alte tampenii de genul asta specifice parintilor ortodocsi ! Richard Wurmbrand,un evreu ca si Isus,vedea bisericile si denominatiune(sectele,cum spun cu scarba ortodocsii(a se citi cu adevarata dragoste crestineasca) ca pe niste flori diferite ,fiecare cu parfumul ei,unii trandafiri,altii frezii,altii ghiocei si tot asa ! Atata scarba si dispret,numai la parintii plini de dragoste ai Bisericii Ortodoxe ,poti sa vezi ! Ce sa va zic ,doamna TEO,urmati invataturile acestor plini de dragoste parinti si veti avea o viata fericita ! Ma intreb ,daca Decebal si Burebista si toti ostenii lui nu-l alearga pe parintele Cleopa prin cer ,pentru ca le-a spus ca aveau sufletul mort ,cand isi aparau ei tara! Sper si la fel sper sa-l fi prins si sa-i fi altoit niste bâte pe spinare, asa ,din dragoste de dac ! Oricum o lectie am invatat:unde prind un ortodox si incepe sa vorbeasca de religie,schimb subiectul,pentru ca atata scarba n-am mai intalnit demult la altcineva de alta credinta !

    Apreciază

    • Ciprian Sarivan zice:

      Elvis, esti super. Chiar ma bucur mult pentru sustinerea ta si pentru felul de om care esti. Mult succes!

      Apreciază

      • paula zice:

        Bravo ELIS foarte frumos spus, ai dreptate mai bine sa fii pasiv ( eu m-am lepadat de credinta ortodoxa, inca caut adevarul si stiu ca am sa-l gasesc, dar cu siguranta nu il au ortodocsi). am citit toate discutiile de mai sus si m-am umplut de nervi. nu se poate sa fii atat de orb si sa mergi pe traditii, in loc sa urmezi Biblia

        Apreciază

  35. Delicik zice:

    ce m-a impresionat pana acum la articolele de mai sus este ca toti cauta Adevarul si implicit pe Dumnezeu!Cat despre icoane sau idoli, ramane in esenta ideea: sa ne inchinam doar celui care ne-a creat, caci „in NIMENI ALTUL nu este mantuire, caci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti” (F.Apostolilor 4:12).

    Apreciază

  36. TEO zice:

    Am sa va relatez pe scurt o intamplare care s-a petrecut acum cativa ani cu o vecina de-a mea..Ea a trecut de la ortodoxie la cultul baptist, avand undeva la 60 de ani.Ca sa demostreze tuturor vecinilor ceea ce face ea cu icoanele le-a scos afara in drum si le-a calcat in picioare strigand de mai multe ori ce face ea pe acele icoane. Dupa 2 ani de zile exact in acel loc a dat o masina peste ea ,murind mai tarziu peste 2 ore la spital.
    Am gasit pe un site o icoana cu Maica Domnului impreuna cu Pruncul infatisata inaintea dreptului Simeon care dateaza din secolul al 2-lea.
    file:///C:/Users/Administrator/Desktop/The%20world’s%20oldest-known%20image%20of%20Mary%20depicts%20her%20nursing%20the%20Infant%20Jesus.%202nd%20century,%20Catacomb%20of%20Priscilla,%20Rome.Madonna_catacomb.jpg
    Vad ca nu se poate!

    Apreciază

  37. Mai aveti povesti de astea, doamna Teo ? Macar ,nu ne tampiti pe fata ! Vreti sa spuneti ca o doamna s-a dus pe o strada cu icoanele sale si le-a calcat in picioare ? Si pe o strada interioara intre blocuri e absurda povestea ! Cand nu aveti argumente ,apelati la sf horror ? La ce va foloseste ? Puteti sa va respectati cat doriti icoanele si eu am iconite in portofel si in casa ! V-am spus ,cand ma uit la ele ,ma gandesc la persoanele din icoane ,nu la hartie ,la minunatele rame de lemn sau hartia de mai buna sau mai proasta caliatate,cum cred ca faceti si dvs ! Nimeni nu e idiot aici! Toti cand sarutam poza unui copil sau a iubitului ,desi sarutam o hartie ,toti stim ca ne gandim la cineva ! Nu va mai faceti griji ! Nimeni nu va considera inapoiata ! Sunteti o femeie desteapta si culta ,cum ati demonstrat in articolele dvs,fara sa fiu malitios ! DAR ,VA ROG,LASATI POVESTILE ACESTEA HORROR ! Nu folosesc nimanui ! Bineinteles ca acea femeie,daca a calcat undeva niste icoane ,nu a facut un gest frumos,chiar infantil si jignitor la adresa ortodocsilor si catolicilor,dar continuarea e sub nivelul dvs ! Am respect pentru toti crestinii ortodocsi si pt dvs ,chiar mai mult ! SA LASAM AMENINTARILE ACESTEA ,GEN VECHIUL TESTAMENT !

    Apreciază

  38. Elvis zice:

    Si ,sa presupunem ,ca acel eveniment s-a intamplat ,asa cum spuneti ! Vreti sa ne convingeti ca Dumnezeu din ceruri a pedepsit-o pe acea femeie ? Nu mai logic ,ca vreun vecin ultragiat ,dupa ani si ani si-a dus la indeplinirea razbunarea si jignirea care i-a fost adusa,daca a fost printre cei ultragiati de acea fapta ? Aceasta nuanta pe care ati lasat-o, e alta greseala ,Dumnezeu pedepseste pe cine nu respecta adevarata credinta ! Copilaresc ! Dar fiindca va iubim si va intelegem ,pe undeva,trecem mai departe,pana la urma important ca-l iubim pe Dumnezeu,pe Iisus si Fecioara Maria,Maica Domnului ! Restul nu mai conteaza !

    Apreciază

  39. TEO zice:

    De unde cunoastem noi oare judecatile lui Dumnezeu? Nu stiu daca a pedepsit-o Dumnezeu pe acea femeie care locuia la o parohie de tara, dar ce a fost mai dureros a fost faptul ca a distrus acele icoane aproape de Biserica(100 m).Poate nu a fost prea bun exemplul acesta pe care l-am dat,dar se poate intampla si asa. Dumnezeu stie de ce a dorit sa se intample astfel.Interesant este faptul ca era un grup mai mare de femei si a fost lovita numai una.

    Apreciază

  40. TEO zice:

    Oricum, unde exista prea multa ratiune nu poate exista simtire duhovniceasca.Ca sa accepti icoana(chipul) lui Dumnezeu si ceea ce reprezinta ea ai nevoie de traire duhovniceasca, intelegere,dragoste.Nu-L poti intelege pe Dumnezeu numai prin ratiune, ci ai nevoie de aceasta traire.Si ca sa ajungi la aceasta traire ai nevoie de liturghie.Iar prin liturghie de impartasire cu Trupul si Sangele lui Hristos si nu de simboluri,comemorari s.am.m.d.Cand se ajunge la ..”sa ne aducem aminte…” si nu la a te impartasi si a deveni una cu Hristos prin Sfanta Impartasanie nu ai viata in tine.E simplu.Toate se leaga. Sa nu mai vorbim de variatul si bogatul cult pe care-l avem,dar haideti bunilor crestini sa-l studiem ,sa-l intelegem si dupa aceea sa-l comentam.E usor sa spui ceva pe care nu-l cunosti, cum am mai auzit pe parcursul dialogurilor produse pe acest site.A spus o doamna(nu o critic,Doamne fereste) ca nu a corectat-o nici un preot ca se inchina la icoane si le saruta.Pana cand nu ai cunoscut adevarul?Cat erai ortodoxa?Si de atunci printr-o strafulgerare de la Duhul Sfant ai fost luminata?Iti pun o intrebare cat de ortodoxa erai atunci?De cate ori mergeai la Biserica?Explica-mi Sfanta Liturghie? Sau ce face preotul acela pe care nu te-a corectat ce face la proscomidie?Ce sunt Sfintele Taine?Ierurgiile?Laudele?Nu stiu daca poti raspunde ,daca nu ai stiut de cand dateaza lumanarile,tamaia,smirna,candelele. .N-are rost, daca un cult atat de sarac,simplist sau mai pe placul tau sau in duhul lumii acesteia a facut sa te indeparteze .Nu e dealtfel treaba mea,dar pe multi ii dor adevarul. Multi o sa zica ca spun numai lucruri invechite(gen V.Testament )Fiecare cu credinta lui,cu logica lui dar ceea ce mie nu-mi place este ce este cu atata reliefari(gen liber cugetator)adica hotarastete la cine te inchini.Daca nu ai traire duhovniceasca nu ai nimic,bajbai toata viata prin intuneric.Ai nevoie dupa parerea mea de un mare duhovnic sa te mai scoata la liman.Asa vad eu lucrurile in viata,poate cu putina duritate si nici pe placul multora.Dar unde exista exigenta, exista si dragoste nelimitata.Pe curand!

    Apreciază

  41. Elvis zice:

    Doamna ,v-am citit postarile ! Concluzia este cea la care a ajuns si doamna Diana ! Sunteti indoctrinata rau si un om normal ce apartine altei denominatiuni sau nu este crestin ,cum e cazul meu ,nu poate discuta cu dvs ! Nu mai comentez nimic de ce ati scris pentru ca nu are rost ! Traiti fericita cu credintele si cunostintele dvs aprofundate despre liturghie,proscomidie,, Sfintele Taine,ierurgiile,laude sau orice mai credeti dvs ! Citind ce scrieti, ma declar fericit ca nu m-a atras aceasta credinta si acum inteleg si de ce ! In dragostea dvs nelimitata vad cum va bucurati si cand ,dupa dvs ,Dzeu a facut dreptate! Ce sa spun ? Mi-e scarba de credintele dvs ! Sper sa nu mai intalnesc niciodata astfel de persoane si daca aici duce trairea duhovniceasca ortodoxa ,nu vreau sa mai vad in viata mea ortodocsi ! Parintele Cleopa vedea in protestanti draci ,dvs oameni care s-au intors la un rit simplist ! Spuneti ca Dumnezeu a vrut sa se intample asta si ca un fariseu veritabil ,” nu stiti de ce s-a intamplat asta ! E ultima postare ! Imi pare rau ,Ciprian,dar de asa credinciosi ,imi pare rau s-o spun ,mi-e scarba !Am crezut ca suntei ceva mai inteleapta ,dar se pare ca conditionarile psihice pana la urma si-au spus cuvantul ! Trebuie ,din pacate , sa ma intorc la vorbele cuiva ,care pentru intoleranta sa fata de misticii de orice fel ,m-a indepartat de el,dar citind ce ati scris,vad ca are dreptate,cu unii „crestini” pur si simplu ,nu se poate discuta ! Doamna DIANA si tu ,Ciprian,fiti fericiti ,pentru alegerile dvs si chiar daca nu sunt de acord cu anumite lucruri din Biblie,cel putin nu am intalnat la voi atata dispret si ura disimulata ,cat am gasit la aceasta doamna ,ba ,din contra, intelegere si respect pentru credintele si intelegerea mea din acest moment! Imi pare rau pentru tot si daca am fost prea dur ,imi cer scuze si iertare tuturor si doamnei Teo si dvs care m-ati citit !

    Apreciază

  42. dianna_d8 zice:

    Cand am inceput sa studiez Biblia am inteles ca inchinarea la icoane este o uraciune inaintea lui D-zeu.
    Aveam si eu o icoana f valoroasa, pictura, care-l reprezenta pe Isus Cristos.
    Obisnuiam sa ma inchin la acea icoana convinsa fiind ca sunt mai aproape de D-zeu asa.
    Cu riscul ca oripilez toata ortodoxia, am taiat icoana si am aruncat-o la gunoi. Binenteles, nu in fata blocului ci in propria mea casa. Asta s-a intamplat acum 17 ani!
    Poate va intrebati ce am patit. Foarte multe lucruri…benefice!
    Am o viata curata din toate punctele de vedere, simt binecuvantarea lui D-zeu in viata mea, si am o constiinta curata in fata Lui.
    E putin? Nu, e tot ceea ce-mi doream!
    Desi vecinii mei la inceput nu ma salutau pt ca-mi schimbasem religia, dupa un timp imi cereau sa ma rog pt ei, pt ca vedeau si ei binecuvantarea lui D-zeu in viata mea.

    Am scris comentariul asta pt cei pe care incerci sa-i sperii cu povesti stupide, Teo.

    Evident nu sunt de acord cu circul pe care-l fac unii pt a-si demonstra credinta.
    Sa iesi pe strada si sa arzi icoanele in vazul tuturor…se numeste fanatism. Dar si ceea ce scrii tu in comentariu, si anume ca este mai dureros ca s-a ars o icoana decat ca a murit biata femeie, este tot fanatism.

    Draga Teo, eu sunt aceea despre care vorbesti mai sus. O spun cu mandrie, ca nu am ramas cum eram, sau si mai rau, ca nu am devenit ca tine!
    Intrebarile tale, scuze, sunt puerile! Nici macar preotii nu stiu sa raspunda la ele logic. Toate sunt taine sfinte 😉
    In primul rand lor le-am cerut explicatii inainte de a studia Biblia.

    Ai dreptate, pe cei mai multi ii doare adevarul, se vede!
    Eu am iubit adevarul si m-am lasat tranformata de el.

    Cat despre bajbait, crede-ma, orice om cu bun simt care citeste comentariile noastre poate vedea clar cine bajbaie.

    Apreciază

  43. TEO zice:

    Este ultima interventie pe care o fac pe acest site si asta datorandu-se faptului ca niciodata nu se va ajunge la un numitor comun.Oricum,specific ca n-am avut nimic impotriva nimanui(ma refer la persoana,om,ipostas)ci impotriva pacatului,ereziei si a tuturor invataturilor gresite.Apoi, nu am ce sa imprumut de cineva care este departe de adevar nici macar o idee nu pot lua.Nu pot sa-mi nivelez credinta si spiritualitatea mea la conceptii care au fost combatute cu secole inainte de catre Biserica si de catre Sfintii Parinti.Lupta iconoclasta(impotriva icoanelor) a fost biruita odata si stabilita pentru totdeauna de sinoadele universale cand s-a stabilit odata pentru totdeauna credinta in Dumnezeu.Ceea ce frapeaza pe unii este faptul ca noi suntem Biserica intreaga,noua nu ne lipseste absolut nimic.Biserica noastra are toate dogmele drepte,toata Traditia veche apostolica si sobornica a Sfintilor Parinti.Noi nu talmacim Biblia dupa bunul nostru plac batandu-ne cu pumnul in piept ca altii ca suntem deja mantuiti fara nici o truda si sudoare.Biserica aceasta pe care o denigrati si pe Parintii ei, are toata traditia liturgica,canonica,dogmatica si istorica.Tot ce ne trebuie avem in Biserica noastra.Numai putregaiul cade din Biserica fie ei:arhierei preoti,calugari sau mireni.Aceasta Biserica a mers pas cu pas cu Traditia Evanghelica si apostolica si soborniceasca pana in ziua de azi.Si voi stiti lucrurile acestea foarte bine si de aceea cautati parghi de cunoastere sau apropiere tocmai din faptul ca sunteti afundati adanc intr-o mare necunoscuta pe care voi o numiti credinta.Cititi in istorie si vedeti ca sunteti anatematizati de Biserica.Sfintii Parinti si Sinoadele intregi considera ca invataturile acestea sunt erezii de aceea sunt combatute aceste minciuni.Si o erezie anatemizata nu putem sa o consideram ca este mantuire.Dumnezeu doreste inchinatori in Duh si adevar, iar voi sunteti departe.Stiu ca nimeni nu a mai scris astfel, dar nu pot sa ma ascund de adevar.Eu nu am peregrinat de la un cult la altul precum bate vantul si unde mi-a placut mie acolo sa raman.Ci de la o varsta foarte frageda am mers la Biserica fiind invatat de preoti, parinti, bunici si frati. Totdeauna ce am avut am spus pe fata si nu m-am ascuns.Stiu ca Dumnezeu nu-i iubeste pe cei care reflecta prea mult(asa zisi caldicei).Si nu stiu care dintre noi in gandire si in viata are o deschidere mai mare spre cunoastere si spre realizare.Se ajunge din pacate ca si cei care vor talmaci Biblia precum vor ei (fara un coordonator-„Sfintii Parinti”)ca si cel care l-a combatut pe Domnul Iisus facand din asta o intreaga teologie a satanei(se poate vedea clar pe acest site la alta sectiune sau tema).Ma rog la Dumnezeu ca cei care sunt impotriva icoanelor sa-i ierte,sa-i lumineze si sa-indrepte pe calea cea buna si adevarata pana cand se mai poate in aceasta viata, ca prin spovedaniei( adevarata pocainta) sa primeasca binecuvantarea lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor si spre viata de veci.

    Apreciază

  44. Elvis zice:

    Si asa doamna ? Dumnezeu nu-i iubeste pe cei care reflecta (reflecteaza,dar sa lasam „nimicurile astea ” , „atmosfera reflecta lumina Soarelui …e alt verb :))))) prea mult ? Am ras cu lacrimi ! Am sa propun sa va angajeze in locul lui Tociu si Palade ! Sunteti mult mai amuzanta ! Spuneti ca cei care gandesc mai mult sunt caldicei ? Si cei care nu gandesc deloc ,cum sunt ? Robotei ?Daca n-as sti ca in Biserica Ortodoxa sunt multi oameni foarte profunzi,as spune ca extrapoland dupa dvs,Bisericii Ortodoxe nu-i lipseste nimic ,in afara de minte ,dar ,de ce sa fiu rau ? Si asa doamna,doar putregaiul s-a desprins din Biserica si au ramas valorile ? Si cum spuneati : „ Lupta iconoclasta(impotriva icoanelor) a fost biruita odata si stabilita pentru totdeauna de sinoadele universale ” ? „Universale „,spuneti ? De ce vreti dvs sa mor de ras ? Care Univers? Din bucataria dvs sau baia dvs ,ca e mai aproape de ce scrieti pe aici in ultimele postari ? Trebuie sa recunosc ca ati fost o fetita cuminte si ascultatoare,dar ,uite, unde v-a adus aceasta supusenie ? Dvs va vedeti sau plutiti prin „Universul Sfintilor Parinti „? V-as lasa acolo ,dar de ce sa nu gustati din roadele postarilor dvs ? Poate va ramane vreun sambure in gat,Doamne fereste ! Daca mai doriti sa ne amuzati,va rog eu mult,recititi-va postarea,poate mai schimbati cate ceva,daca tot e sa murim de ras ,macar sa nu ne enervam cand inlocuiti intre ele verbele !

    Apreciază

  45. Elvis zice:

    Si ca sa vedeti ca nu sunteti singura dintre ucenicii lui Hristos ,care au avut probleme cu alti crestini,care gandeau altfel ,dar nu-i urmau pe ucenicii lui Hristos si chiar pe Iisus ,uitati-va cu atentie ,ce le-a raspuns Iisus ucenicilor la intrebarea :De ce nu merg dupa noi ?
    „Marcu 9:38 Ioan I-a zis: „Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţând draci în Numele Tău; şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi.”
    Marcu 9:39 „Nu-l opriţi”, a răspuns Isus, „căci nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.
    Marcu 9:40 Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.”
    Vedeti ,doamna,cum gandeste Iisus ? Cine nu e impotriva noastra ,este pentru noi ! Sunt protestantii impotriva lui Iisus ? Nu ! Din contra,i-L iubesc ca pe nimeni altul ! Sunt eu impotriva Lui ? Nicidecum,daca ii reprosez anumite lucruri ,sper ca odata sa inteleg ,de ce a spus ce a spus in anumite situatii si de ce nu a spus sau scris alte lucruri pentru mine f importante ,dar impotriva Lui nu sunt ! Pe cand dvs, ce faceti ? Ii numiti pe ceilalti crestini putregaiuri si spuneti ca iubirea ,cunoasterea este in inima si mintea dvs ? Pentru mine care nu sunt crestin ,dar pretuiesc invataturile si pildele Lui ,cum ma numiti ? Nu vreau sa stiu ,daca e mai jos de putregai ! Va amagiti ,doamna ca Iubirea va conduce ,cand sincer va spun ,n-am crezut ca exista intre crestini astfel de persoane lipsite de cea mai elementara dragoste pentru celelalte persoane! Treziti-va pentru ca sunteti mai rau decat o atee ! Cel putin ei nu-i vad putregaiuri pe ceilalti de alte credinte decat ei ! Sunteti ,in rahat,iertati-mi expresia pana peste cap ! Reveniti-va sau rugati pe cei care i-ati chemat sa se roage pentru noi, sa va scoata de acolo ! Am cunoscut un preot ortodox batran la televizor care a suferit pentru Iisus si credinta sa ani, in puscariile comuniste ! Era mereu vesel si fara griji cu deplina incredere in Dumnezeu si Iisus ! Ce raspundea dansul ,de ce e asa de vesel si nu-l doboara la batranete problemele specifice unei biserici si pacatele oamenilor care veneau la el ? A raspuns magnific : Cine a suferit putin ,iubeste putin,cine a suferit mult ,cum am suferit eu ,iubeste mult si ajunge să simta putin din vorbele lui Iisus de pe cruce,iarta-i,Doamne,ca nu stiu ce fac ! Nu ii face putregaiuri pe cei care il urmeaza tot pe Iisus în felul lor si nici nu se lauda cu „deschiderea si cunoasterea” pe care o are ,cunoastere pe care si un necrestin ca mine ,d-apoi un crestin de alta confesiune,ii vede gaurile cât Casa Poporului !

    Apreciază

  46. Rela zice:

    Draga TEO

    Te rog spune-mi si mie,atunci cand mergi la Biserica ai ascultat vreodata cu adevarat ce spune preotul?
    Eu am mers ani de zile fara sa imi dau seama ca de fapt el afirma ISUS CRISTOS DUMNEZEUL NOSTRU!!!
    Sunt ortodoxa dar asta deocamdata,spun deocamdata deoarece Dumnezeu vede inima fiecaruia si ii arata calea!
    Sti am studiat si eu ca si tine tot felul de carti,Cleopa,Psaltire..etc etc.
    Stiai ca Psaltirea este citita daca vrei sa omori pe cineva?
    Un alt preot spune asa,ROMANUL ESTE ORTODOX DIN FIRE,acum eu te intreb pe tine daca te-ai fi nascut in alta tara unde nu se practica ortodoxia mai sustineai la fel ortodoxia?
    Teo referitor la religie,preotul care are biserica(calea cea larga)la noi in cartier mi-a spus asa;din prostitutie as mai scapa daca as intra dar din alta religie nu!!
    Unde e iubirea lui?
    Si pe scurt iti mai spun ceva,la fiecare inmormantare la care vei merge vei auzi.Asa a vrut Dumnezeu.MEDITEAZA ATENT.
    Si nu uita Dumnezeu ii binecuvanteaza pe oamenii sinceri,mie mi se pare ca tu il cauti cu adevarat si sper sa il descoperi asa cum vrea el sa fie descoperit nu in lumina in care ti-l pune preotii.Nu uita pentru ei nu este decat o slujba,o meserie!
    Daca ar face ceva din iubire tu,si altii nu ar trebui sa plateasca atatia bani pentru slujbe si cum bine sti si la manastiri se impun deja tarife.

    Presupun ca ai o Biblie.
    Citeste Ioan 4:19-22

    Apreciază

  47. Rela zice:

    Si Elvis te rog nu imi corecta gramatica:)

    Apreciază

  48. Elvis zice:

    @Rela-Stai fara grija si imi plac f mult versetele pe care le-ai dat spre citire ! Imi plac f mult ,sunt versete care ii dezleaga pe oameni de cladiri,de locuri si ii aduc in adevarata relatie cu Dumnezeu,in Duh(Spirit ) si in Adevar ! Iisus ( scriu cu doi de i din respect pt ortodocsi,protestantii or sa ma tolereze, ) ne-a aratat calea spre Dumnezeu prin propria viata si propriul exemplu,de aceea e Calea! Si repet ,sunt f multi oameni minunati in Biserica Ortodoxa,calugari,preoti tineri si batrani ,sa nu generalizam si nici in Bisericile Protestate e numai miere,protestantii stiu prea bine ce spun ! E bine sa mergem in biserica unde invatam cat mai multe din invataturile Bibliei de la preoti sau pastori,dupa caz si unde credinciosii,enoriasii ,oamenii de acolo chiar isi dau silinta sa fie o familie extinsa in Cristos ,traind dupa puterea lor si a Duhului Sfant din spiritele lor,a invataturile Domnului nostru ,Iisus Cristos! Pentru crestere in invataturile lui Cristos recomand situl Alfa Omega,cele 5 sectiuni,incluzand si video la cerere cu documentare si seminarii f interesante video ! Domnul sa-si verse toata dragostea lui catre toti cei de aici si sa dea lumina si intelepciune oricaruia dintre noi !

    Apreciază

  49. TEO zice:

    Stimata d-na Rela,
    Am spus ca nu doresc sa mai intru pe acest site, deoarece nu doresc sa intru in contradictoriu cu nimeni.Decat sa existe jigniri sau atingeri personale fara nici o acoperire, am considerat ca este bine sa nu mai raspund la asemenea atacuri. Cunosc foarte bine ce scriu si cum scriu, dar nu o sa dau acum satisfactie pe tema asta.Oricum, pe mine nu ma afecteaza in nici intr-un fel cele transmise, mai ales ca am acoperire in tot ceea ce scriu.
    Eu ce pot sa va spun?As putea eu oare sa va fiu de folos cu ceva? Nu stiu.Singura vei constata acest lucru.Dupa cum mi-ati spus, ati specificat faptul ca ati citit carti ale Parintelui Cleopa,ati citit Psaltirea.Foarte bine,sunteti de laudat in acest sens.Dar, daca-mi da-ti voie sa continui va pot spune ca Psaltirea se citeste dupa un tipic bisericesc (dupa nevointele omului ca de ex:in zile de de intristare,de suparare a necuratului,daca vrei sa aduci multumire lui Dumnezeu s.m.d).Ea este impartita in catisme.Ca recomandare, puteti citi din ea o catisma pe zi .Psaltirea nu se poate citi oricum.Ci in post si dupa randuiala cand suntem curati trupeste si sufleteste, astfel riscam mult.Ca ea poate sa faca rau cuiva daca o citesti pe cineva?Eu nu cred ca Dumnezeu ar lasa asa ceva sa se intample.Nu uitati ca se poate intoarce impotriva celui care o citeste daca are un scop negativ si daca el este mai slab in credinta.Te poti arde. Depinde mult de starea spirituala a omului.Nu luati lucrurile extreme,cititi pentru inceput dintr-o carte de rugaciuni, paraclisele Maicii Domnului,ascultati uite acum a aparut pe net acatistul sfantului mucenic Valeriu Gafencu,apoi acatistul sfintilor martiri din inchisorile comuniste(audio),cititi daca nu va deranjez prea mult din vietile sfintilor(anul acesta este anul inchinat sfantului Vasile cel Mare-puteti citi despre el cate ceva daca doriti, sau Sfantul Ioan Gura de Aur….)
    Cu referire la imprastierea mintii cand stam la slujba.Cred ca nu este om care sa nu-i fuga gandul si la alte lucruri pamantesti atunci cand intra in Biserica la anumite slujbe.Dar, ca sa intri intr-o Biserica la Liturghie trebuie sa te pregatesti toata saptamana pentru asta, deoarece liturghia este o jertfa.(Cititi viata Sfintei Maria Egipteanca sa vedeti la cel nivel a ajuns – se gaseste pe net).Trebuie in orice caz pregatire sufleteasca treptata ca sa si intelegi Liturghia si celelante slujbe.Ca este greu este adevarat, dar niciodata imposibil.
    Cu privire la preoti,dupa parerea mea nu trebuie sa-i judecam deoarece eu stiu ca au har si pentru asta vor fi ei judecati de Dumnezeu daca nu-si duc la capat misiunea pe care o au. Si de ce zic ca nu trebuie sa-i judecam ?Oare de unde stim noi atunci cand gresesc cu ceva si ca ei nu se indreapta in sufletul lor si nu merg sa se spovedeasca.Daca ei privesc aceasta misiune cu care au fost incredintati ca pe o meserie atunci vor da socoteala la Dumnezeu.Un fir de par nu cade din cap fara stiinta lui Dumnezeu.Iar daca ei ratacesc grav in vreun fel sau altul atunci sunt caterisiti(judecati in „consistoriu”-forul de judecata bisericesc). Iar cu plata este altceva, nu doresc sa intru prea mult in acest subiect ca nu are rost.Toate taxele nu le fixeaza preotul ca nu are puterea deplina,ci se hotareste prin Consiluil Parohial (are puterea executiva conform Statutului de organizare al B.O.R.).Eu stiu ca unii mai si exagereaza,dar nu peste tot este la fel.Crezi ca la alte culte este diferit?La anumite culte (fara nici o referire la cineva, sau persoanele de fata care citesc se exclud) se ia zeciuiala sau mai bine zis 10 la suta din salariu pentru taxe.Macar la ortodocsi se face un bilant si se argumenteaza ceea ce se face cu acei bani(ce se plateste cu ei:energie electrica,lumanari,foarte f. multe taxe fata de stat pe care nu are rost sa le enumar).
    Dumnezeu sa va binecuvinteze!

    Apreciază

  50. TEO zice:

    -un link pt. d-voastra unde puteti descarca cateva acatiste(audio) cantate de un mare psalt-Marian Moise.
    ACCESATI:”Razboi intru Cuvant » Psaltul Marian Moise”
    Are o voce de inger . Toate sunt extraordinar de linistitoare, dar parca cel mai deosebit este cel inchinat Domnului Iisus.
    Acatistele cantate de Marian Moise dovedesc inca odata ca la interferenta dintre arta muzicala si teologia rugaciunii se naste sublimul.Cu siguranta ca arta muzicala pusa in slujba teologiei este sortita eternizarii.

    Apreciază

  51. Rela zice:

    Nu vreau efectiv sa mai intru in detalii pompoase,nu are nici un rost.
    Te rog sa fi mai atenta la afirmatia:ISUS CRISTOS DUMNEZEUL NOSTRU?
    Cand sunt clar atatea dovezi ca Tatal este Tatal si Fiul este Fiul!
    Nu vreau sa ii judec nici pe preoti,doar ei isi fac slujba(meseria).
    In Biblie putem vedea clar:Vai de voi,carturari si farisei ca nu veti intra in imparatia cerurilor si nu ii lasati nici pe altii ca sa intre!
    Daca tu acum iti traiesti viata in sfintenie si smerenie si mori rapita de o boala sau indiferent ce alta moarte vei avea parte si te declara Clerul Bisericesc o sfanta si mai publica si o carte cu rugaciuni sau un acatist
    Sfanta Teo(nu lua nimic personal),Prea Cinstita sau ma rog,fi sincera si spune cu ce ma va ajuta pe mine sau pe altii faptul ca tu ai avut o viata smerita?
    Ma rog tie sau ma rog lui Dumnezeu?
    Tine totul de IUBIREA SINCERA FATA DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE!!!
    Nu de acatiste,paraclise,moaste si altele!
    Adevarul e in inima noastra,daca vrem sa il vedem bine daca nu facem tot felul de speculatii.
    Tot ceea ce crezi tu acum cu atata tarie credeam si eu pana sa imi dau seama de adevar.
    Prin anumite comentarii poate vei spune in sinea ta ca uite cum lupta satan sa te indeparteze prin oamenii de la religia ortodoxa,crede-ma ca nu lupta deloc,este bucuros sa amageasca oamenii!
    Iti recomand sa iti faci cumva rost si de o Biblie de Studiu,iti arata interpretarea versetelor,te ajuta sa intelegi lucruri importante.
    Nici Cleopa,nici Arsenie Boca si nici un alt preasfintit parinte sau ma rog nu iti va descrie adevarul despre Dumnezeu mai bine decat Biblia.
    Apropie-te de Dumnezeu asa cum vrea el,nu cum vor altii!

    Apreciază

  52. TEO zice:

    Sunt cu totul de acord ca Tatal este cel care este izvorul vietii, nenascut,isi are existenta din vecii vecilor. Dumnezeu-Fiul este nascut din Tatal din vecii vecilor,dar are 2 firi:cea divina si cea umana . Dumnezeu Duhul Sfant este purces tot din vesnicia Tatalui.Sunt deci 3 persoane divine sau ipostasuri, dar de aceasi fiinta divina(Sfanta Treime).Singurului Dumnezeu noi ii aducem un cult de adorare, un cult cum nu mai aducem nimanui numai Bunului Dumnezeu.Apoi avem un cult de venerare fata de prietenii lui Dumnezeu care au ales aceasta cale a sfinteniei(sfintii) si un cult de supravenerare fata de Maica Domnului. Acesta este crezul meu pana voi inchide ochii si eu nu ma voi lepada de aceasta credinta niciodata. Acest crez(Simbolul de credinta ortodox sau simbolul niceo – constantinopolitan) este datat din primele doua sinoade ecumenice sau universale(se numeste asa deoarece erau participanti din toate Bisericile – ex: Biserica din Antiohia, Biserica din Ierusalim,Biserica din C-nopol, Biserica din Efes Biserica de la Roma s.m.d….Pot sa va intreb si eu ceva , daca se poate? Daca nu va suparati? Ce crez marturisiti?Eu stiu ca fiecare Biserica care este cu adevarat Biserica are un crez, ati putea sa mi-l scrieti? Va rog?Sau de ce rit este Biserica pe care o frecventati? Eu stiu ca o Biserica de un anumit rit indiferent care este ea are o traditie a ei, o istorie indelungata, o dogma, o slujba.Eu ma astept ca atunci cand intru intr-o Biserica sa miroasa a tamaie, a smirna, sa pot aprinde o lumanare, sa pot ingenunchea inaintea lui Dumnezeu, sa ascult o ectenie,un Apostol,o Evanghelie,o predica sau cateheza s.a.m.d..
    Cu privire la Biblie o am in casa dintotdeauna si o biblioteca cu carti de peste 2000 de volume, foarte multe de exegeza biblica atat al Vechiului Testament cat si al Noului Testament scrise toate de catre Sfintii Parinti.
    Cat cu privire la Sfinti ceea ce vrei sa spuneti d-voastra este ca nici Sf. Pavel,nici Petru nici unul dintre ucenicii Domnului nostru Iisus Hristos nu a intrat in rai. Pai cum intri in imparatia cerurilor?Crezi ca acolo ajunge oricine si oricum?Fara o viata plina de virtuti crestine precum au avut ei nu exista nici o posibilitate de a intra in imparatia cerurilor.Cunoasteti care sunt aceste virtuti.Eu va doresc numai bine , si cu adevarat sa-L cunoasteti pe Dumnezeu. D-voastra faceti precum credeti. .Eu nu ma bag in viata d-voastra si nici nu voi incerca niciodata sa va schimbati credintele sau opinia.Aveti marea libertate de alegere.Eu niciodata nu m-am indoit in credinta mea deoarece am studiat toate cultele crestine si necrestine, dar niciunde nu am gasit bogatia, frumusetea si inaltarea spirituala ca in ortodoxie.

    Apreciază

  53. dianna_d8 zice:

    Teo, nu stiu daca esti femeie sau barbat, dar presupunand ca esti femeie, imagineaza-ti postura urmatoare:

    Tie iti place tocanita de ceapa la nebunie! miaammm
    La voi in familie mama ta facea o tocanita de ceapa cu mamaliga de iti lasa gura apa cand veneai acasa si simteai mirosul…
    Te-ai maritat si ii faci sotului tau…tocanita de ceapa cu mamaliguta, asa din dragoste. ‘Nu se poate sa nu-i placa, doar tie iti trezeste cele mai adanci simturi: amintirea mamei, copilaria, casa parinteasca’…
    Nenorocire mare: sotului tau nu-i place tocanita de ceapa si-ti spune ca este mancarea pe care n-o poate suferi!
    ‘Nu se poate! Nu are cum sa nu-i placa pt ca este cea mai buna mancare pe care tu ai mancat-o vreodata. Pana si prietenilor tai le place mancarea asta’…
    Si daca omul asta intelege ca tu faci tocanita asta cu iubire nu ca sa-i faci contra pana la urma va intelege si va manca si el cu placere…

    Nu cred ca ai vrea sa faci experimentul asta cu sotul tau sau nu cred ca ai vrea sa-ti arate sotia o astfel de dovada de iubire…
    Din pacate tu chiar asta faci dar nu cu sotul tau ci cu D-zeu!
    Ii prepari acelasi gen de mancare (inchinarea ta) despre care EL spune ca este o uraciune.

    Apreciez loialitatea ta dar as aprecia-o mai mult daca ar fi indreptata spre D-zeu nu spre religie…
    Si Doamne ce ar mai aprecia-o insusi D-zeu…

    Apreciază

  54. @TEO-„Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea asa” ! Ai studiat toate cultele de te-ai rupt ! Mai bine nu mai scrie tampenii …!Pana una alta mediteaza la aceste cuvinte ale lui Isus ca de atata adoratie catre Dumnezeu,sfinti si Maica Domnului ni s-a aplecat !

    Atunci Împaratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniti binecuvântatii Tatalui Meu de mosteniti Împaratia care v-a fost pregatita de la întemeierea lumii.
    35 Caci am fost flamând, si Mi-ati dat de mâncat; Mi-a fost sete, si Mi-ati dat de baut; am fost strain, si M-ati primit;
    36 am fost gol, si M-ati îmbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost în temnita, si ati venit pe la Mine.”
    37 Atunci cei neprihaniti Îi vor raspunde: „Doamne, când Te-am vazut noi flamând si Ti-am dat sa manânci? Sau fiindu-Ti sete si Ti-am dat de ai baut?
    38 Când Te-am vazut noi strain si Te-am primit? Sau gol si Te-am îmbracat?
    39 Când Te-am vazut noi bolnav sau în temnita si am venit pe la Tine?”
    40 Drept raspuns, Împaratul le va zice: „Adevarat va spun ca, ori de câte ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neînsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut.”
    41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceti-va de la Mine, blestematilor, în focul cel vesnic care a fost pregatit diavolului si îngerilor lui!
    42 Caci am fost flamând, si nu Mi-ati dat sa manânc; Mi-a fost sete, si nu Mi-ati dat sa beau;
    43 am fost strain, si nu M-ati primit; am fost gol, si nu M-ati îmbracat; am fost bolnav si în temnita, si n-ati venit pe la Mine.”
    44 Atunci Îi vor raspunde si ei: „Doamne, când Te-am vazut noi flamând, sau fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau în temnita, si nu Ti-am slujit?”
    45 Si El, drept raspuns, le va zice: „Adevarat va spun ca, ori de câte ori n-ati facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte neînsemnati frati ai Mei, Mie nu Mi le-ati facut.”
    46 Si acestia vor merge în pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merge în viata vesnica.”

    Vezi,ce inseamna sa-L iubesti pe Dumnezeu ? Asa ca termina ,te rog,cu tampeniile pe care le tot scrii pe aici ! Cuvantul lui Dumnezeu,Noul Testament ne e de-ajuns !

    Apreciază

  55. TEO zice:

    Draga Elvis,
    Indraznesc daca-mi dai voie sa te intreb ceva.Iti iubesti mama?Cred ca din toata fiinta ta si nu pun la indoiala acest lucru.Eu cel putin asa simt fata de mama mea. Pai intreaba-te cum iubeste Dumnezeu.Crezi ca Domnul Iisus nu a avut dragoste de mama Sa prin care S-a intrupat? Religia crestina nu prindea radacini daca atunci se zvonea ca Domnul Iisus ar fi avut o astfel de atitudine fata de ea. Daca asa era de la inceputul crestinismului precum spuneti de Maica Domnului nu mai exista Religia crestina.(Ceea ce sustineti voi nu era de la inceput ci numai de cand au inceput reformarea Bisericii Catolice.De la Luther incoace de cand fiecare a inceput sa talcuiasca Scriptura precum a vrut.De cand Luther sau alti reformatori au insemnatate mai mare decat Sfantul Ap. Petru sau Pavel?Cititi vietile lor in comparatie cu cele a sfintilor si vedeti adevarul.Cat a suferit Luther sau Calvin pentru Hristos? A fugit de reprezentantii papalitatii si s-a casatorit avand copiii, iar pe deasupra a avut o mare frica de diavol.Daca avea credinta nu se ascundea.Cine oare se ascunde?Pe cand sfintii mucenici mureau in arenele de teatru fiind aruncati la animalele salbatice.Si auzi ca nu trebuie sa-i urmam pe acestia,ei care si-au dat viata pentru Hristos si pentru propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu .Pai , daca ei nu erau nu exista nici cultul vostru . )Ce rost mai are credinta intr-un Dumnezeu care propovaduia ura.Si fata de cine?De mama pe care L-a nascut pe Cel ce este dinaintea veacurilor.Atunci de ce pe Cruce dupa ce a fost rastignit inainte de a-si da sufletul a incredintat-o Sfantului Apostol Ioan?Ce spune pe Cruce Sfantului Ioan,ucenicul care-l iubea cel mai mult Iisus? Ii spune :”Iata mama ta”.Iata, incredintarea Maicii Domnului in grija lui Ioan. Draga Elvis,scuza-ma daca ti-am gresit cu ceva, dar acesta este adancul dragostei pe care o are Domnul fata de mama sa. Nu se putea proceda omeneste altfel. Dar din punct de vedere divin, te intreb nu era si mai mare iubirea fata de mama Sa. Cum trebuia sa procedeze?Sa o arunce in afara de imparatie?Atunci nu mai are nici un sens vestirea nasterii Mantuitorului de catre ingerul Gavriil.Si sti dealtfel ce-i spune?
    „Si intrand ingerul la ea,a zis:Bucura-te,ceea ce esti plina de har,Domnul este cu tine.Binecuvantata esti tu intre femei”(Luca:1,28).Deci, cineva care este plin de har,neprihanita si dupa ce isi face salas insusi Fiul lui Dumnezeu nu poate sa se transforme in ceva stricat.S-ar contrazice toata religia si insusi Dumnezeu. Insusi Dumnezeu n-ar fi lasat asa ceva sa se intample.Din prestiinta Sa, El putea cunoste acest lucru si nu s-ar mai fi intrupat in acele momente.
    Iarta-ma, ca-ti spun,dar daca te-ai uita intr-un DEX ai vedea acolo ce inseamna cuvantul „adoratie” .Inseamna iubire nemarginita,manifestare a incantarii,divinizare….
    Cat cu privire la mancarea pe care o mananc si la paharul pe care-l beau (draga Diana)in aceasta viata numai Bunul Dumnezeu il cunoaste, voi nicidecum . Dumnezeu oricum se ingrijeste cum sa ma smereasca, si poate daca vrea isi mai varsa cate un pic din harul Sau sa- mi binecuvinteze viata. Binecuvantare pe care vi-o doresc si voua. ( sper ca este ultima mea interventie) Ramaneti cu bine!

    Apreciază

  56. Elvis zice:

    Si noi speram acelasi lucru ,sa fie ultima ta interventie ! RAMAI CU BINE !

    Apreciază

  57. Elvis zice:

    Am fost rau si ironic cu dvs , doamna Teo ! Eu doresc sa postati tot timpul parerea dvs cand aveti ceva de spus sau transmis din experienta dvs ! Despre Calvin , Luther,Wycliffe si multi altii ,Ciprian or sa vi dea,numai si pentru ca au tradus Bibilia in limba popoarelor din care erau si tot e ceva extraordinar ! Suntem rai si nu ne dam seama ! Sper sa vedem ce e bun in viata cuiva ,pentru ca ce e interpretabil nu e treaba noastra ,ci a lui Dumnezeu ! Nu judecati ,ca sa nu fiti judecati ,nu ? Asa spune Biblia ! Toti suntem crestini,unii mai buni ca dvs ,altii mai rai ca noi ! Cei mai buni trebuie sa-i suporte pe cei mai slabi ! Si sa-i iubeasca precum Isus ucenicii ! Nu uitati calea spre Dumnezeu e Isus si modelul tot El e ! Dupa El s-a inspirat si sfintii dvs si Maica Domnului ! El e calea spre caracterul lui Dumnezeu ! Nu ?

    Apreciază

  58. TEO zice:

    Apropierea de sfinti este specific crestinilor , deoarece sfintii sunt pentru noi modele de urmat in desavarsirea noastra. Daca ei au primit de la Dumnezeu harul cel mantuitor si aducator de multa roada duhovniceasca, iata ca si noua acestia ne sunt de real folos in vederea mantuirii noastre. Sa nu uitam ca ei sunt mijlocitori inaintea lui Dumnezeu, daca noi îi chemam cu adevarat prin rugaciuni, fiind la randul lor impreuna-rugatori impreuna cu Maica Domnului inaintea lui Dumnezeu. Cu speranta in suflet ca nu vom ocoli in viata acest aspect, veniti cu dragoste sa patrundem impreuna in studiul vietii sfintilor si sa admiram vietile acestora incercand sa le transpunem in vietile noastre spre folos si mantuire.Vom descoperi o viata deosebita a unui sfant care pe tot parcursul vietii sale a inchinat-o rugaciunii, postului, infranarii si a dragostei nemarginite fata de cele sfinte si duhovnicesti intr-un cuvant sfant fata Dumnezeu.

    VIATA SFANTULUI SERAFIM DE SAROV

    Sfantul Serafim de Sarov s-a nascut la 19 iulie 1759 in orasul Kursk din Rusia, primind la botez numele Prohor. Parintii sai, Isidor si Agatia Mosnin, erau oameni instariti, insa evlaviosi si foarte milostivi. Ramas orfan de tata la 3 ani, micutul Prohor a fost crescut de mama sa. Inca din copilarie s-a bucurat de vadita ocrotire a Maicii Domnului.
    La sapte ani, din neatentie, a cazut din turnul clopotnita al catedralei (inchinate icoanei Maicii Domnului din Kazan) din oras. Oricine s-ar fi zdrobit cazand de la o asemenea inaltime, insa el nu a patit absolut nimic.
    Alta data, pe la zece ani, s-a imbolnavit greu, incat nimeni nu mai spera in insanatosirea lui. Maica Domnului i s-a aratat in vis, fagaduindu-i ca il va tamadui. Asa s-a si intamplat. Scotandu-se in procesiune pentru seceta icoana Maicii Domnului si incepand indata ploaie mare, alaiul a trebuit sa scurteze drumul si sa treaca prin curtea familiei Mosnin. Atunci mama a scos copilul si s-a trecut cu icoana peste el. Dupa aceasta s-a facut perfect sanatos.Cu cat trecea timpul, cu atat se dovedea mai mult ca tanarul Prohor nu era pentru lumea aceasta. La 17 ani, primind binecuvantarea mamei, care i-a daruit si o cruce de care sfantul nu s-a despartit niciodata, el a plecat sa imbratiseze viata monahala la Lavra Pecerska de la Kiev. Dupa o vreme, indrumat de parintele Dositei din pustia Kitaev, a mers sa isi petreaca restul vietii in Manastirea Sarovului. In ajunul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, pe 20 noiembrie 1778, tanarul Prohor a intrat in Manastirea Sarovului. Aici a petrecut in ascultare si felurite nevointe, ceea ce i-a atras mai mare dragoste si respect din partea celorlalti parinti.
    In 1780, cuviosul s-a imbolnavit rau, zacand la pat cu tot trupul umflat. Fara sa carteasca a rabdat aceasta suferinta vreme de trei ani. El nu a acceptat sa fie chemat vreun doctor, insa a cerut sa fie impartasit cu Sfintele Taine. Intreaga obste a facut priveghere de toata noaptea, urmata de Sfanta Liturghie. Dupa ce s-a impartasit, cuviosului i s-a aratat insasi Maica Domnului insotita de Sfintii Apostoli Petru si Ioan. Aratand catre el, Maica Domnului a zis: „Acesta este din neamul nostru”, apoi, punand prea sfanta mana sa pe capul lui, indata in partea dreapta a trupului lui s-a facut o deschizatura, pe unde s-a scurs toata materia care-i umplea trupul. La scurt timp s-a vindecat intru totul, insa cicatricea a ramas spre marturie si era atat de adanca incat ucenicul Sfanului Serafim isi aminteste ca in ea ii incapea pumnul mainii. Pe locul minunatei aratari a Maicii Domnului parintii au ridicat o biserica unde Sfantul Serafim s-a impartasit mai intotdeauna cu Sfintele Taine, pana la sfarsitul vietii.
    Dupa opt ani petrecuti ca frate, Prohor s-a invrednicit a primi chipul ingeresc de monah, primind numele de Serafim, iar un an mai tarziu a fost facut ierodiacon. In 1793, la 35 de ani, a fost hirotonit ieromonah. Curand dupa aceasta, implinind 16 ani de manastire, cu binecuvantarea batranului sau, egumenul Pahomie, Sfantul Serafim s-a retras la pustie, intr-o chiliuta din desisul padurii, aflata pe malul raului Sarovka, la cativa kilometri de manastire. Aici si-a facut o gradina de zarzavat si a adus doi stupi, iar ziua si-o petrecea muncind, in rugaciune neincetata si citind Noul Testament cu precadere Sfintele Evanghelii. Nu neglija nici cele 7 laude, metaniile si alte nevointe. Dupa cum chiar el a marturisit unui ucenic al sau, obisnuia sa plece din chilia sa seara si, pe o piatra anume, priveghea toata noaptea in rugaciune, iar dimineata se intorcea la chilie si priveghea pe o alta piatra, toata ziua. Aceasta nevointa a tinut-o sfantul vreme de o mie de zile si o mie de nopti.
    In anul 1804, intr-o noapte, trei talhari, crezand ca Sfantul primeste bani de la oameni, au gandit sa-l prade. Desi era in putere (46 de ani) si ar fi putut opune rezistenta, Sfantul Serafim si-a incrucisat mainile pe piept si le-a zis: „Faceti ce vreti”, iar talharii l-au batut, lasandu-l abia viu. Nu au gasit decat o iconita si niste cartofi. Sfantul a fost aflat a doua zi, plin de sange, de niste parinti, care l-au dus la manastire. Acolo a refuzat ajutorul doctorilor si Maica Domnului i s-a aratat si l-a vindecat intocmai cum o mai facuse odinioara.
    In sfarsit, cand Sfantul Serafim a luat in grija manastirea de maici Diveevo, el marturisea: „Nici o piatra nu s-a pus in Diveevo fara voia Maicii Domnului si nu s-a primit vreo sora in manastire, nici nu s-a pus vreo randuiala,fara consimtamantul ei”. Pe calea pe care a pasit Maica Domnului, Sfantul Serafim a pus sa se sape şant, ce sta marturie pana astazi, inchipuind urmele pasilor Maicii Domnului.
    In data de 2 ianuarie 1833, Sfantul Serafim de Sarov a fost aflat adormit intru Domnul in chilia sa, la rugaciune, in genunchi, cu mainile incrucisate pe piept in fata icoanei Maicii Domnului..

    CATEVA INVATATURI ALE SFANTULUI SERAFIM DE SAROV

    Aminteste-ti mereu ca ascultarea de Dumnezeu le intrece pe toate. Ea intrece postul si rugaciunea. Iar noi nu trebuie sa o refuzam,trebuie sa alergam in intampinarea ei. Noi trebuie sa rabdam orice necaz care ar veni din partea oamenilor fara sa ne razbunam si fara sa cartim. Sufletul nostru trebuie alimentat si hranit cu Cuvantul lui Dumnezeu. Cel mai mult noi trebuie sa practicam lectura Noului Testament si a Psaltirii. Din aceasta lectura vine iluminarea mintii care este schimbata printr-o dumnezeiasca schimbare. Cel ce citeste Sfanta Scriptura primeste o caldura care in singuratate da nastere la lacrimi, prin care omul este incalzit si umplut de daruri duhovnicesti, care dau o incantare mintii si inimii dincolo de orice inchipuire. Mai presus de toate, aceasta trebuie facuta pentru a dobandi pacea sufletului: „Pace multa au cei ce iubesc legea Ta si nu se smintesc.” (Ps.118,165). Este foarte util sa citesti intrega Biblie intr-un mod inteligent. Caci numai prin acest exercitiu singur, pe langa alte bune lucrari, Domnul nu-l va lipsi pe om de mila Sa, ci va inmulti darul sau de intelegere. Cei ce cu adevarat s-au hotarat sa slujeasca Domnului Dumnezeu trebuie sa se straduiasca a-si aminti mereu de Dumnezeu si sa rosteasca rugaciunea catre Iisus Hristos:
    “ Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pe mine pacatosul (pacatoasa) “ aceasta fiind rugaciunea inimii. In Biserica, atunci cand te rogi, e de folos sa stai cu ochii inchisi, cu o atentie concentrata si sa deschizi ochii doar cand te molesesti sau cand somnul iti da tarcoale si te face sa motai. Atunci ochii trebuie atintiti catre o icoana si catre lumina candelei ce arde dinaintea ei. Nu trebuie sa ne asumam nevointe ascetice dincolo de puterile noastre, ci sa incercam sa ne facem trupul prieten credincios si vrednic de practicarea virtutilor. Trebuie sa mergem pe calea de mijloc. Trebuie sa fim intelegatori fata de neputintele si imperfectiunile noastre sufletesti si sa avem rabdare fata de defectele noastre, asa cum avem fata de defectele altora. Dar nu trebuie sa trandavim, ci trebuie sa ne silim spre imbunatatirea firii noastre.
    Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui. Atunci cand un om se afla intr-o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le ofere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii. Aceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru Iisus Hristos a lasat-o drept mostenire ucenicilor Sai inainte de moarte. (In. 14,27) Apostolul mai spunea despre ea : „si pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte, sa va pazeasca inimile si cugetele voastre intru Hristos Iisus” (Filip. 4,7) Introdu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu rugaciunea; atunci pacea lui Dumnezeu o umbreste si ea se afla intr-o stare de pace. Trebuie sa ne obisnuim sa tratam jignirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. O astfel de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate face lacas al lui Dumnezeu insusi.
    Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti infranezi limba, dupa cuvantul psalmistului: „tulburatu-m-am si n-am grait” (Ps. 76, 4) Pentru a ne pastra pacea sufletului, este nevoie sa evitam cu orice pret a-i critica pe altii. In mod aparte, pentru a pastra pacea sufleteasca „trebuie evitata acedia” si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist. Trebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta. Atentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele. O mie de ispite apar din pricina lui: agitatie, furie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, ganduri de desfranare, schimbare permanenta a locului. Uneori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe suflet si il lipseste de umilinta si bunatate fata de frati si da nastere la repulsie fata de orice conversatie. Atunci sufletul evita oamenii, crezand ca acestia se afla la originea tulburarii sale si nu intelege ca pricina tulburarii sale se afla intr-insul. Sufletul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace sfaturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun. Primul medicament cu ajutorul caruia omul isi afla in curand mangaiere sufleteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata Sfantul Isaac Sirul. Aceasta boala este tratata cu rugaciune, abtinere de la graire in desert, lucru de mana, dupa puterile fiecaruia, citirea Cuvantului lui Dumnezeu si rabdare; caci el se naste din lasitate, trandavie si graire in desert.
    Oricine a invins patimile a invins si deprimarea. Veselia nu e pacat. Ea alunga plictiseala; si din plictiseala vine intristarea (acedia) si nimic nu e mai rea ca aceasta. Ea aduce cu sine totul. A spune sau a face raul este pacat. Dar a spune un cuvant bun, prietenos sau plin de veselie, asa incat toata lumea sa se simta in buna dispozitie in prezenta lui Dumnezeu si nu intr-o stare de intristare, nu este deloc un pacat.
    Daca nu suntem de acord cu gandurile rele sugerate de diavol, facem un lucru bun. In timpul acestor atacuri, trebuie sa te indrepti cu rugaciunea catre Domnul Dumnezeu, asa incat scanteia patimilor celor rele sa fie alungata de la bun inceput. Atunci flacara patimilor nu va mai creste.
    Trupul este robul, sufletul este stapanul. Si de aceea, mila lui Dumnezeu este cu noi atunci cand trupul este slabit si extenuat de boli; caci in acest fel patimile slabesc si omul devine normal. Dar boala trupeasca in sine este ceva nascut din pricina patimilor. Inlatura pacatul si boala va pleca.

    Apreciază

  59. dianna_d8 zice:

    Draga Teo, apreciez ravna ta pt D-zeu. Din pacate insa ceea ce as putea sa-ti spun este ce a spus apostolul Pavel despre evrei in epistola catre Romani a apostolului Pavel cap 10:1-3
    1. Fraţilor, bunăvoinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu, pentru Israel, este spre mântuire.
    2. Căci le mărturisesc că au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunoştinţă.
    3. Deoarece, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu şi căutând să statornicească dreptatea lor, dreptăţii lui Dumnezeu ei nu s-au supus.

    In ce priveste mijlocirea „sfintilor”, iata ce se spune in prima scrisoare a apostolului Pavel catre Timotei 2:5
    5. Căci unul este Dumnezeu, unul este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: omul Hristos Iisus

    D-zeu sa-ti dea intelepciune si discernamant pt a intelege vointa Lui si a o infaptui.

    Apreciază

  60. TEO zice:

    Draga Diana,cred ca esti de acord cu mine ca versetele pe care le-ai dat exemplu din epistola catre Romani cap 10 erau adresate evreilor precum si recunosti si nicidecum crestinilor botezati in numele Sfintei Treimi, sa nu interpretam gresit.Nu doresc sa te contrazic, dar erau adresate aceste cuvinte catehumenilor(cei care doreau sa se converteasca la noua invatatura care prindea foarte mult teren).
    Cat cu privire la versetul luat din epistola catre Timotei cap 2 versetul 5 daca citesti mai multe versete din capitolul respectiv se refera la faptul ca numai Unul este Cel care s-a jertfit pentru neamul omenesc a murit pentru pacatele noastre, si a impacat omenitatea cu Dumnezeu Tatal dupa pacatul savarsit de catre Adam si Eva. Sa confundam aici doua termene cel de mantuire care vine numai de la Dumnezeu si cel de mijlocitor care se poate atribui sfintilor.Este foarte adevarat ca numai Hristos a fost mijlocitorul cel adevarat si numai El ne poate mantui si impaca cu Tatal. Dar sa sti ca acesti slujitori nu s-au substituit lui Hristos si nici nu I-au luat locul de mijlocitor,ei au ramas trimisi si nici astazi nu se considera mantuitori,ci sunt considerati cei ce indeplinesc mandatul lui Hristos.
    Cat cu privire la mijlocirea sfintilor sunt o gramada de versete biblice care argumenteaza intr-un mod elocvent cinstirea lor.
    Cateva exemple din Sfanta Scriptura:
    -Psalmul 150,1:”Laudati pe Domnul intre sfintii Lui; laudati-L pe El intru taria puterii Lui” .
    -Iacov cap5,11:”Iata,noi fericim pe cei ce au rabdat:ati auzit de rabdarea lui Iov si ati vazut sfarsitul harazit lui de Domnul;ca mult-milostiv este Domnul si indurator”
    -Filipeni cap.3,17:’ Fratilor,faceti-va urmatorii mei si uitati-va la aceia care umbla astfel precum ne aveti pilda pe noi”
    -Insusi bogatul se ruga lui Avraam pentru fratii sai- Luca cap26,,27-28.
    -la Matei cap10,40-42;
    -Dumnezeu ii face pe sfinti ca si pe prietenii sai pe aceia care Il urmeaza:cap15,14;

    Apreciază

  61. dianna_d8 zice:

    Teo, nu stiu daca are rost discutia noastra, religia ortodoxa este „plina ochi” de invataturi necrestine, pagane, pe care tu te chinui sa le sustii. Treaba ta! Stiu ca vei gasi interpretari la orice as scrie aici, ca sa-ti sustii credinta, am vazut mai sus ce poti!

    Acel verset din Romani cap 10 era adresat de catre CRESTINUL Pavel evreilor care nu vroiau cu niciun chip sa se intoarca la D-zeu si sa-i faca voia. Ei si-au stabilit propria dreptate nesupunandu-se dreptatii lui D-zeu. Mare asemanare intre poporul evreu si ortodoxie!
    Tot capitolul 10 din aceasta epistola ar trebui sa dea de gandit ortodocsilor, si nu numai lor! Tuturor celor care se declara crestini.

    Iov pe care l-ai dat tu exemplu, nu s-a rugat unor intermediari, ci lui D-zeu. In toata cartea lui el vorbeste numai de D-zeu nicidecum de vreun mijlocitor sau sfant caruia el i-ar fi adresat rugaciuni.

    Bogatul din PARABOLA (poate-ti spune ceva faptul ca aceea era o parabola) nu i-a adresat lui Avraam o rugaciune Teo draga, ci o rugaminte! Ceva de genul unei rugaminti pe care ai face-o unei persoane care ar putea sa-ti faca o favoare.
    Eu cand rog pe cineva sa ma ajute intr-o chestiune nu se numeste ca-i adresez rugaciuni.
    Si tu poti adresa rugaciuni lui D-zeu pt cineva care se afla in incercari, atata timp cat esti vie! Si nu trebuie ca acela care se afla in incercari sa se inchine tie, sa-ti faca rugaciuni tie, ca sa mijlocesti pt el!

    Sa adresam rugaciuni sfintilor pt a mijloci intre noi si D-zeu…nu numai ca este inutil dar este si periculos.
    In Biblie se vorbeste mult despre rugaciuni si rugaminti. Se face o distinctie clara intre ele. Iti trebuie doar bun simt sa-ti dai seama ce este rugaciune si ce este rugaminte.

    Va las un text biblic pt meditare, mai departe treaba voastra cui va inchinati!
    Apocalipsa 22: 8,9
    8. Şi eu, Ioan, sunt cel ce am văzut şi am auzit acestea, iar când am auzit şi am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului care mi-a arătat acestea.
    9. Şi el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Căci sunt împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, proorocii, şi cu cei ce păstrează cuvintele cărţii acesteia. Lui Dumnezeu închină-te!

    Daca un inger nu i-a permis sfantului Ioan sa se inchine inaintea lui, cu cat mai mult sfantul Ioan ar putea permite ca noi sa ne inchinam lui???

    Apreciază

  62. TEO zice:

    Draga Diana, se vede ca nu sti ce sa mai spui de aceea incerci sa ocolesti adevarul.Singura te dai de gol.Daca te uiti intr-un DEX vei vedea despre cuvantul rugaminte ca are mai multe intelesuri:
    RUGĂMÍNTE s. 1. rugă, rugăciune, (pop.) rugare, (înv.) regea, regealâc. (Vreau să-ţi fac o ~.) 2. cerere, doleanţă, solicitare, (înv.) regea, regealâc. (O ~ arzătoare.) 3. v. cerere.
    RUGĂMÍNTE s. v. închinare, închinăciune, rugă, rugăciune.
    RUGĂMÍN//TE ~ţi f. Cerere politicoasă (adresată unei persoane) de a face un serviciu sau de a îndeplini o dorinţă. O ~ arzătoare. [G.-D. rugăminţii] /rugă + suf. ~ăminte.
    Argumenteaza care sunt asemanarile intre legea mozaica si ortodoxie daca tot afirmi acest lucru. Apoi vreau sa stiu si eu ce lucruri pagane sunt in ortodoxie. Hai fi putin mai elocventa ca nu se intelege nimic.
    Dar,pana cand vei reveni as dori sa te intreb:Unde stau sufletele celor adormiti imediat dupa moarte? Sau:
    Unde sunt sufletele proorocilor,patriarhilor,apostolilor,a celor care au dus o viata bine-placuta lui Dumnezeu?

    Apreciază

  63. dianna_d8 zice:



    http://razvan.pevarf.org/2008/04/27/obiceiuri-pagane-in-crestinism/
    Teo, iti doresc sa fii fericita si sa traiesti vesnic!

    Apreciază

  64. andrei, Bucuresti zice:

    D-zeu este mai complex decat iti maginezi tu. El nu a creat pe om prin sculptare asa cum zic majoritatea El a creat cu ajutorul unui meteorit ce a despartit lumea noastara de al dinozaurilor. Dupa moarte exista 2 posibilitati ori numai existi ori te renasti (reincarnare). Reincarnarea nu este acceptata, deorece in Biblie nu exista cuvantul Reincarnare (aparut in sec. XVIIII spus Allan) insa Isus a arata ca asa ar fi: cu discipoli Lui care l-au intrebat unde e Ilie, iar El lea rasp. ca este printre noi/voi cam asa ceva….Nu uitati RAI = CER; IAD = RELIGIE asta inseamna in realitate si SATAN = Necuvantat (lb Ebrona)

    Apreciază

  65. TEO zice:

    Andrei,
    Ratacesti foarte mult necunoscand scripturile. Ma simt dator sa-ti scriu cateva invataturi din punct de vedere crestin si nu din punct de vedere al altor religii pagane care nu are absolut nimic din invataturile propovaduite de catre Mantuitorul nostru Iisus Hristos.Cred ca ai invatat la scoala dupa Revolutie la ora de Religie ca Dumnezeu a creat lumea in 6 zile,iar in a 7-a S-a odihnit. Biserica marturiseste ca fiecare individ isi primeste sufletul prin creatie nemijlocita de la Dumnezeu. Prin aceasta se afirma distinctia sufletului ca prin­cipiu deosebit de trup. „Trupul omenesc se trage din samanta lui Adam, iar sufletul vine de la Dumnezeu : Domnul, Care intinde cerurile ca un cort, Care pune temelia pamantului si Care zideste sufletul omului in launtrul sau „(Zah., 12, 1) Biblia spune foarte clar ca: sufletul se va intoarce la „Dumnezeu care l-a dat” (Ecl., 12, 7) si care zideste inima fie­caruia (Ps. 32, 15) si sufletul in om (Zah., 12, 1), caci Dumnezeu este pururea activ (Ioan, 5, 17) ; El este „parintele sufletelor” (Evr., 12, 9). In toate aceste locuri scripturistice, originea sufletelor este atribuita activitatii creatoare a lui Dumnezeu .Daca exista precum spui posibilitatea reancarnarii atunci se da peste cap toata invatatura crestina.Adica,te intreb ce rost a mai avut venirea pe pamant a Mantuitorului?El a venit sa rascumpere pacatul savarsit de Adam si Eva.Sau inseamna cu alte cuvinte:haideti sa pacatuim cat putem ca avem posibilitatea sa ne reancarnam in alte trupuri.Hai sa fim seriosi,odata moare omul si dupa aceea vine judecata.Nu exista nici o sansa de reancarnare, in ce?In ceva irational?In animale?Plante?Sufletul este rational diferit de cel animal.Pentru un crestin nu exista reancarnare.
    Un singur fragment din Noul Testament s-ar găsi referiri favorabile teoriei reîncarnării cu privire la Ioan Botezatorul:”Si dacă voiti să întelegeti, el este Ilie, cel ce va să vină…” (Matei 11, 11-14). Dar înainte de a ne pripi să afirmăm asa ceva, să vedem dacă poate fi sustinută teoria reîncarnării prin citatul anterior. În primul rând, înainte ca Sfântul Ilie să se poată reîncarna, el trebuia să moară. Nu găsim nici o referire în Sfânta Scriptură privitoare la moartea Sfântului Ilie. Găsim în schimb descrierea ridicării sale la cer, într-un car tras de cai de foc (în IV Regi 2, 11). Presupunând totusi că Sfântul Ilie s-ar fi reîncarnat în Sfântul Ioan Botezătorul, înseamnă că pe Muntele Tabor, când în fata celor trei ucenici ai Săi Hristos S-a schimbat la Fată, trebuia ca alături de Sfântul Prooroc Moise să îl vadă pe Sfântul Ioan Botezătorul, si nu pe Sfântul Ilie. Doar Sfântul Ioan, fiind mai mare decât toti cei născuti din femeie, era mai mare si decât Sfântul Ilie, si nu avea de ce să îsi ascundă identitatea. Doar el Îl botezase pe Hristos. Si dacă în ultima reîncarnare fusese Sfântul Ioan, nu avea cum să se arate ca Ilie.

    Apreciază

  66. TEO zice:

    Diana bine ar fi sa fie asa,sa fi tot timpul alaturi de Dumnezeu,atat aici pe pamant cat si in ceruri.Eu nu am nici o sansa sa ajung in imparatia cerurilor din pricina pacatelor mele celor multe. Numai daca se milostiveste Bunul Dumnezeu foarte mult si de mine poate,dar in starea de acum nu am nici-o sansa.Am foarte mult de lucrat la propria mantuire si simt ca sunt in regres.Ce am facut concret in vederea mantuirii?Nimic.Si nu o spun cu smerenie ci asta este adevarul.Dar nadajduiesc ca pana la final Dumnezeu sa ma indrepte,sa-mi dea intelepciune,credinta,dragoste,rabdare,pace ca sa pot sa inving pacatul prin lupta pana la despartirea sufletului de trup.Numai la Dumnezeu imi este scaparea si numai daca se milostiveste si de mine cumva.( acolo unde ai postat de pe net sunt clar traditii populare si nicidecum nu fac parte din Traditia Bisericii Ortodoxe. Iar cu „saracul” preot ce sa mai zic peste tot sunt si intrusi care nu-L marturisesc pe Hristos.Fi sincera la voi nu sunt de astia?) Numai bine!

    Apreciază

  67. dianna_d8 zice:

    Teo, daca din cauza pacatelor din trecut nu putem ajunge in imparatia lui D-zeu, atunci Cristos a murit degeaba! Inseamna de asemenea ca niciunul din noi nu avem nicio sansa pt ca toti pacatuim!
    Starea ta de acum se poate schimba, indiferent care ar fi aceea. Evident, cu ajutorul lui D-zeu, totul e posibil!
    Iti doresc mult succes in privinta asta si in viata!

    P.S. La noi, cei care „o pecesc” si NU SE CORECTEAZA sunt exclusi sau excomunicati.

    Apreciază

  68. lukas zice:

    e bine sa va framintati mintea cu tot felul de presupuneri si interpretari mai mult sau mai putin logice…dar adevarul lui Dumnezeu nu are nici o logica…asa ca

    Apreciază

  69. TEO zice:

    Draga Diana,cunosc faptul ca Domnul a murit pentru noi si pentru a noastra mantuire.Iar, ca pacatuim tot timpul o facem. M-am referit , la indreptare si sfintenie.Daca nu ajungem la o viata imbunatatita precum au avut-o sfintii nu avem nici o sansa sa ajungem in imparatia lui Dumnezeu.Si eu nu cred ca toate acestea imi vor cadea asa din cer fara nici un fel de contributie din partea mea.Credinta este de jos in sus si nu de sus in jos, caci ea pleaca de la om.Si aici necesita foarte multe in vederea lucrarii spre mantuire.Trebuie constientizat ca acel lucru este pacat,pentru ca multi nu fac diferenta intre pacat si virtute si nu au masura lucrurilor.Ex. cineva tine post 40 de zile.Nu mananca carne,oua,lapte sau alte derivate din ele,dar injura,minte,fura si spune ca a postit.Pai ce post este acela?Altul spune ca nu lucra in sarbatoare dar nu vine la Biserica , iar el spune ca tine sarbatorile. Altul spune ca are o viata religioasa deosebita, ca merge in fiecare duminica si sarbatoare la Biserica dar daca il intrebi de cate ori se spovedeste si se impartaseste Cu Trupul si cu Sangele Domnului spun ca niciodata sau in alte cazuri o data pe an – de Pasti.De aceea, nu putem sta pe margine cand altii se ospateaza cu adevarat din masa cea bogata a binecuvantarii.
    Cat cu privire la cei care gresesc,eu sunt de parere ca niciodata nu trebuie sa inchidem usa milostivirii fata de ei. Nici Domnul nostru Iisus Hristos nu a facut-o, ci in cazurile in care ii aduceau la El pe cei care erau prinsi ii ierta pe loc (ex. femeia prinsa in desfrau).
    Sa nu uitam ce spune Domnul:”Iata ,Eu stau la usa si bat daca va auzi cineva glasul Meu ,Eu voi intra la El si voi cina cu el,si el cu Mine”Ortodoxia de la inceputurile ei a avut mila sau toleranta fata de aceste cazuri de aceea ea este categorica numai atunci cand cineva o ataca sau in cazul de aparitie a ereziei.Altfel este plina de mila,dragoste precum si Dumnezeu a avut-o fata de neamul omenesc.

    Apreciază

  70. TEO zice:

    Lukas, la ce te referi cand afirmi:” adevarul lui Dumnezeu nu are nici o logica”?

    Apreciază

  71. TEO zice:

    Pelerinul rus

    CUVÂNT ÎNAINTE

    Cu ajutorul lui Dumnezeu prezentăm iubitorilor de literatură duhovnicească într-o nouă ediţie traducerea Mărturisirilor sincere către duhovnicul său ale unui pelerin rus cu privire la rugăciunea lui Iisus făcută de Arhimandritul Paulin Lecca, trecut de curând la cele veşnice.
    Pelerinul rus este istoria exemplară a unui creştin care începe prin a se întreba, plin de uimire, cum poate omul să se roage „neîncetat”, potrivit îndemnului Apostolului, şi care, pornind în căutarea răspunsului, ajunge, din marea milostivire a lui Dumnezeu, să dobândească lucrarea plină de har a rugăciunii lui Iisus şi să descopere astfel că, într-adevăr, împărăţia lui Dumnezeu se află înăuntrul nostru (Lc. 17, 21).
    Într-o formă directă şi convingătoare i se propune creştinului doritor de desăvârşire o cale de urmat, care, deşi simplă, se bazează pe adânci adevăruri dogmatice. Această carte este, de altfel, citată în tratatul de Teologie morală ortodoxă al Părintelui Stăniloae, arătându-se că: „După cărticica aceasta, toată dezvoltarea vieţii duhovniceşti, de la începuturile ei până pe cele mai înalte trepte, se face pe firul rugăciunii lui Iisus. Viaţa duhovnicească începe cu rostirea orală în scurte răstimpuri a acestei rugăciuni, adâncindu-se şi purificându-se pe măsură ce rugăciunea lui Iisus se rosteşte mai des, mai interiorizat şi mai de la sine” (Teologia morală ortodoxă, vol. 3, p. 233).
    Pelerinul rus, ca şi Calea asceţilor, de pildă, face parte din acele „mici” cărţi mari care, pornite din inimă, merg la inima omului, spunându-i răspicat şi limpede: „De voieşti să-ţi mantuieşti sufletul şi să câştigi viaţa veşnică, ieşi din toropeală, fă-ţi semnul crucii şi spune: Învredniceşte-mă, Doamne, să pun bun început, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!“

    Editorul, 1998

    CUPRINS

    Cuvânt înainte

    Povestirea întâi

    Povestirea a doua

    Povestirea a treia

    Povestirea a patra

    Povestirea a cincea

    Povestirea a şasea

    Povestirea a şaptea

    POVESTIREA ÎNTÂI
    Din mila lui Dumnezeu sunt creştin, după fapte, un mare păcătos, iar după starea socială, un pelerin fără adăpost, care umblă din loc în loc. Toată averea mea este o traistă cu posmagi, iar în sân am Sfânta Biblie. Asta-i tot ce am.
    În săptămâna a 32-a după Rusalii, am ajuns la biserică, să mă rog. Se citea Apostolul, din Epistola către Tesaloniceni, în care se spune: „Rugaţi-vă neîncetat!” (I Tes. 5, 17). Aceste cuvinte s-au întipărit în chip deosebit în mintea mea şi am început să mă gândesc cum s-ar putea să te rogi neîncetat, când fiecare om are neapărat nevoie să se îndeletnicească şi cu alte treburi pentru a se putea întreţine. Am cercetat Biblia şi am văzut acolo cu ochii mei cuvintele pe care le-am auzit, şi anume că trebuie să ne rugăm neîncetat, să ne rugăm în orice vreme în Duhul (Efes. 6, 18), să ridicăm mâinile la rugăciune în orice loc (I Tim. 2, 8). M-am tot gândit, dar n-am putut înţelege.
    Ce-aş putea face? mă gândeam. Unde să găsesc explicaţia? Cine ar putea să-mi tâlcuiască aceste texte? Voi umbla pe la biserici, acolo unde marii predicatori vestesc cuvântul Domnului, poate voi auzi cuvinte de înţelepciune. Şi am plecat… Am auzit frumoase predici despre rugăciune. Dar nu erau decât învăţături despre rugăciune în general: ce este rugăciunea, cât este de necesar să ne rugăm, care sunt roadele rugăciunii; însă despre felul cum se poate propăşi în rugăciune nu vorbea nimeni. Am auzit şi o predică despre rugăciunea făcută în Duh şi despre rugăciunea neîncetată, dar cum se poate ajunge la o asemenea rugăciune nu se spunea. Astfel, ascultarea predicilor nu m-a luminat după cum doream. Rămânând nelămurit despre felul în care te poţi ruga neîncetat, am renunţat la predicile de obşte, hotărându-mă să caut cu ajutorul lui Dumnezeu un povăţuitor încercat şi cunoscător, care să-mi tâlcuiască ce înseamnă rugăciunea neîncetată.
    Am rătăcit multă vreme prin felurite locuri. Citeam mereu Biblia şi mă întrebam cum să fac să găsesc vreun povăţuitor duhovnicesc sau un îndrumător cu evlavie şi experienţă. Mi s-a spus că în cutare sat trăieşte de multă vreme un moşier care îşi caută mântuirea; are chiar în casa lui o biserică, nu pleacă niciodată de pe moşie, se roagă mereu lui Dumnezeu şi citeşte neîncetat cărţi mântuitoare de suflet.
    Auzind aceasta, n-am plecat mai departe, ci am alergat în satul în care mi s-a spus. Am ajuns şi l-am întâlnit pe moşier.
    – Ce te aduce la mine? m-a întrebat el.
    – Am auzit că sunteţi un om înţelept, rugător lui Dumnezeu. De aceea, am venit să-mi tâlcuiţi cele spuse de Apostolul: „Rugaţi-vă neîncetat”. Aş dori să-mi arătaţi cum aş putea să mă rog şi eu neîncetat. Nu pot înţelege deloc.
    Stăpânul tăcu un timp, mă privi stăruitor şi-mi zise:
    – Rugăciunea lăuntrică neîncetată este o năzuinţă necurmată a duhului către Dumnezeu. Pentru ca să izbuteşti în această dulce îndeletnicire, trebuie să-L rogi mai des pe Domnul, ca El să te înveţe cum să te rogi neîncetat. Roagă-te mai mult şi mai stăruitor, iar rugăciunea îţi va descoperi singură în ce chip poate ajunge neîncetată, însă pentru aceasta este nevoie de timp.
    Spunându-mi aceste cuvinte, el porunci să mi se dea de mâncare, apoi îmi dădu bani de drum şi mă conduse, nespunându-mi nimic altceva.
    Am pornit din nou la drum. M-am tot gândit, am tot citit, am tot cugetat la ceea ce mi-a spus boierul şi, cu toate acestea, n-am putut pricepe; aveam însă o mare dorinţă să înţeleg, încât nici noaptea nu mai dormeam.
    După ce am străbătut vreo două sute de verste, am intrat într-un mare oraş, unde am văzut o mănăstire. Oprindu-mă la un han, am auzit că stareţul acelei mănăstiri e om de rugăciune şi primitor de străini. M-am dus la el. M-a primit cu bucurie, m-a poftit să şed şi a început să mă ospăteze.
    – Sfinţite Părinte, spusei, nu duc lipsă de nimic. Aş vrea numai să-mi daţi un sfat: cum să mă mântuiesc.
    – Ei, cum să te mântuieşti! Trăieşte după porunci, roagă-te lui Dumnezeu şi aşa te vei mântui.
    – Am auzit că trebuie să te rogi neîncetat, dar nu ştiu cum se poate aceasta şi nici nu pot pricepe ce înseamnă „rugăciune neîncetată”. Vă rog, părinte, explicaţi-mi!
    – Nu ştiu, iubite frate, să-ţi explic. Însă am o cărticică, poate acolo se arată.
    Şi a scos învăţătura duhovnicească despre omul lăuntric a Sfântului Dimitrie.
    – Uite, citeşte această pagină!
    Am început să citesc: „Cuvintele Apostolului – rugaţi-vă neîncetat – trebuie înţelese în sensul unei rugăciuni făcute cu mintea, căci mintea poate fi întotdeauna adâncită în Dumnezeu, rugându-I-se neîncetat.”
    – Tâlcuiţi-mi acest lucru, cum poate fi mintea întotdeauna „adâncită în Dumnezeu”, fără să se risipească, „rugându-se neîncetat”?
    – Aceasta se descoperă numai aceluia căruia vrea Dumnezeu.
    Şi nu mi-a tâlcuit.
    A doua zi dimineaţa, mulţumindu-i pentru călduroasa lui primire, am pornit mai departe la drum, fără să ştiu încotro. Mă necăjeam că nu înţeleg şi, ca mângâiere, citeam din Sfânta Scriptură. Am mers aşa vreo cinci zile pe drumul mare.
    În sfârşit, într-o seară, m-a ajuns din urmă un bătrân, care, după înfăţişare, părea să fie duhovnic. La întrebarea mea, mi-a spus că e schimonah într-o sihăstrie ce se afla la vreo zece verste distanţă şi m-a invitat la schitul lor.
    – La noi, zise, îi primim pe pelerini, îi odihnim şi îi hrănim dimpreună cu închinătorii, în casa de oaspeţi.
    Mie nu-mi venea să mă duc şi i-am răspuns că nu odihnă caut, ci îndrumări duhovniceşti.
    – Dar ce fel de îndrumări cauţi? Vino oricum la noi. Avem duhovnici încercaţi, care îţi vor da hrană duhovnicească şi te pot îndruma pe calea adevărului, în lumina cuvântului lui Dumnezeu şi a învăţăturilor Sfinţilor Părinţi.
    – Părinte, cu aproape un an în urmă, fiind la Liturghie, am auzit citindu-se din Apostol următoarea poruncă: „Rugaţi-vă neîncetat.” Neînţelegând aceste cuvinte, am început să citesc Sfânta Scriptură şi, în multe locuri, am găsit porunca lui Dumnezeu de a ne ruga neîncetat, în orice vreme, în orice loc, nu numai în timpul oricărei îndeletniciri, nu numai în stare de veghe, ci chiar şi în somn. „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea” (Cânt. Cânt. 5, 2). Toate acestea m-au mirat foarte mult si n-am putut înţelege cum se pot împlini. În mine s-au trezit o mare dorinţă şi curiozitate. Nici zi, nici noapte, nu-mi ieşeau din minte aceste cuvinte şi am început să umblu pe la biserici, să ascult predici despre rugăciune. N-am găsit nicăieri vreo îndrumare, cum trebuie să te rogi neîncetat. În toate nu se vorbea decât despre pregătirea pentru rugăciune sau despre roadele ei şi cele asemenea, fără să mă înveţe cum să mă rog neîncetat şi ce înseamnă o asemenea rugăciune. Adeseori citeam Biblia şi, cu ajutorul ei, verificam cele auzite. Totuşi, nu aflam cele ce doream să le cunosc şi astfel am rămas până acum nedumerit şi neliniştit.
    Bătrânul îşi făcu cruce şi începu să vorbească astfel:
    – Mulţumeşte lui Dumnezeu, iubite frate, pentru descoperirea ce ţi s-a dat, împreună cu dorul de neînfrânt spre cunoaşterea neîncetatei rugăciuni lăuntrice. Cunoaşte în această descoperire chemarea lui Dumnezeu şi linişteşte-te, încredinţându-te că până acum s-a făcut o încercare a voii tale, ca să cunoşti glasul lui Dumnezeu şi să înţelegi că înţelepciunea acestei lumi şi cunoştinţele din afară nu-ţi pot aduce lumina cerească, rugăciunea neîncetată lăuntrică. Dimpotrivă, din sărăcia duhului şi prin experienţa lucrătoare se dobândeşte aceasta, în simplitatea inimii. De aceea, nu este de mirare că n-ai putut să auzi ceva în legătură cu lucrarea esenţială a rugăciunii şi nici să cunoşti cum poţi ajunge la această neîncetată lucrare. Căci, deşi se predică mult despre rugăciune şi se găsesc multe învăţături privitoare la ea în cărţile unor feluriţi autori, pentru că toate aceste cugetări sunt întemeiate în cea mai mare parte pe vederile minţii, pe închipuirile raţiunii naturale, iar nu pe experienţe lucrătoare, aceşti scriitori învaţă mai mult despre cele ce însoţesc rugăciunea, iar nu despre esenţa însăşi a rugăciunii. Unul vorbeşte foarte frumos despre necesitatea rugăciunii, altul despre puterea şi binefacerile ei, altul despre mijloacele ce duc la desăvârşirea rugăciunii, absolut necesare pentru rugăciune, cum sunt: osârdia, luarea-aminte, căldura inimii, curăţia gândului, împăcarea cu vrăjmaşii, smerenia şi celelalte. Dar cu privire la ce este rugăciunea şi cum trebuie să te rogi, deşi sunt cele mai necesare de aflat, se găsesc foarte rar lămuririle la predicatorii de azi. Ele cu adevărat sunt mai greu de înţeles şi cer o cunoştinţă tainică, alta decât învăţătura care se predă în şcoli. Iar lucrul cel mai grav este că deşartă înţelepciune a acestei lumi se sileşte să măsoare cele dumnezeieşti cu măsură omenească. Mulţi judecă pe deplin greşit crezând că mijloacele pregătitoare şi nevoinţele înlesnesc rugăciunea. Rugăciunea este aceea care naşte nevoinţele şi toate virtuţile. Aceştia iau drept mijloace şi ajutoare în lucrarea rugăciunii roadele sau urmările rugăciunii, şi prin aceasta înjosesc pe nedrept puterea rugăciunii. Aceasta este cu desăvârşire potrivnic Sfintei Scripturi. Căci Apostolul Pavel învaţă despre rugăciune astfel: „Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi rugăciuni” (I Tim. 2, 1). Aici, prima învăţătură din cuvintele Apostolului este că el pune lucrarea rugăciunii înaintea tuturor celorlalte. Sunt multe lucruri bune care se cer unui creştin, dar lucrarea rugăciunii trebuie să fie înaintea tuturor, pentru că fără aceasta nu se poate săvârşi nici un alt lucru bun. Fără rugăciune nu se poate găsi calea spre Domnul, nici nu poţi înţelege adevărul, nici să-ţi răstigneşti trupul cu patimile şi cu poftele, nici să-ţi luminezi inima cu lumina lui Hristos şi să te uneşti cu El. Atât desăvârşirea, cât şi dreapta săvârşire a rugăciunii depăşesc puterile noastre, precum spune şi Sfântul Apostol Pavel: „căci noi nu ştim să ne rugăm cum trebuie” (Rom. 8, 26). Ca urmare, numai deasa repetare a rugăciunii este lăsată la propriile noastre puteri, ca un mijloc pentru a dobândi rugăciunea curată, care este maica tuturor bunătăţilor duhovniceşti. „Dobândeşte-o pe maică, şi ea îţi va aduce copiii”, spune Sfântul Isaac Sirul. Învaţă-te să agoniseşti mai întâi rugăciunea, şi vei împlini uşor faptele bune. Tocmai despre aceasta nu se vorbeşte, căci sunt prea puţini cei ce cunosc învăţăturile tainice ale Sfinţilor Părinţi şi le practică îndeajuns.
    Cu această convorbire, am ajuns aproape de schit. Ca să nu-l pierd pe bătrânul înţelept şi ca să capăt mai repede răspunsul dorit, m-am grăbit să-i spun:
    – Fii bun, cinstite părinte, lămureşte-mă ce înseamnă rugăciunea lăuntrică neîncetată şi cum aş putea s-o învăţ. Văd că sfinţia ta o cunoşti în mod amănunţit, din proprie experienţă.
    Bătrânul mi-a ascultat rugămintea cu dragoste şi m-a chemat la el.
    – Intră! îţi voi da cartea Sfinţilor Părinţi, din care vei înţelege limpede şi amănunţit cum poţi să înveţi rugăciunea, cu ajutorul lui Dumnezeu.
    Am intrat în chilie şi bătrânul a început să-mi spună următoarele:
    – Rugăciunea lăuntrică neîncetată este chemarea continuă şi neîntreruptă a Numelui lui Iisus Hristos cu gura, cu mintea şi cu inima, închipuindu-ne totdeauna în prezenţa Lui şi cerând milostivirea Lui, în timpul oricărei îndeletniciri, în orice loc, în orice vreme, chiar şi în vremea somnului. Ea se rosteşte cu următoarele cuvinte: Doamne, lisase Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! Şi, când cineva se va deprinde cu această chemare, atunci va simţi o mare mângâiere în a rosti totdeauna această rugăciune, încât nu va mai putea trăi fără ea, iar rugăciunea se va revărsa singură într-însul. Acum înţelegi ce este rugăciunea neîncetată?
    – Da, părintele meu. Învaţă-mă, te rog, cum s-o dobândesc! am exclamat eu cu bucurie.
    – Cum se poate învăţa rugăciunea, vom citi chiar în această carte. Se numeşte Filocalia*. Ea conţine descrierea completă şi amănunţită a rugăciunii lăuntrice neîncetate, descriere făcută de douăzeci şi cinci de Sfinţi Părinţi. Este atât de înaltă şi folositoare, încât este socotită drept cel mai de seamă îndrumar în viaţa duhovnicească şi contemplativă. Precum arată cuviosul Nichifor, ea „te conduce la mântuire fără osteneală şi sudoare”.
    – Dar este ea mai înaltă chiar decât Biblia? am întrebat eu.
    – Nu, ea nu este mai înaltă şi nici mai sfântă decât Biblia, dar conţine lămuriri care luminează înţelesul celor cuprinse în chip tainic în Biblie, locurile greu de înţeles. Iţi dau o pildă: soarele este luminătorul cel mai mare, cel mai strălucitor şi cel mai frumos, dar nu-l poţi privi sau contempla cu ochiul liber, fără nici o apărare. Îţi trebuie o anumită sticlă artificială, prin care, deşi de milioane de ori mai mică şi mai întunecată decât soarele, să poţi privi acest minunat luminător, să te încânţi şi să-i primeşti razele înflăcărate. Tot aşa şi Sfânta Scriptură este un soare strălucitor, iar Filocalia – acea sticlă necesară. Acum ascultă, căci îţi voi citi în ce fel trebuie învăţată rugăciunea lăuntrică neîncetată.
    * Menţionăm că toate referirile la Filocalie privesc ediţia în limba rusă. Creştinului dornic să afle mai multe despre rugăciunea inimii îi putem indica, în principal, volumul al 8-lea al Filocaliei române, fără a exclude, bineînţeles, celelalte volume.
    Bătrânul a deschis Filocalia, a căutat îndrumările Sfântului Simeon Noul Teolog şi a început: „Aşază-te liniştit în singurătate, apleacă-ţi capul, închide ochii, respiră mai încet, coboară-ţi închipuirea înlăuntrul inimii, adânceşte-ţi mintea, adică gândul, din cap în inimă. În timpul respiraţiei spune: Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă. Încet, cu gura sau numai cu mintea. Sileşte-te să alungi toate gândurile, fii liniştit, fii răbdător şi repetă cât mai des această lucrare!”
    Bătrânul mi-a tâlcuit toate acestea, mi-a dat el însuşi pildă de cum se poate realiza şi am mai citit împreună din Filocalie pe Sfântul Grigorie Sinaitul şi pe prea cu-vioşii Calist şi Ignatie. Bătrânul mi-a tâlcuit tot ceea ce am citit din Filocalie. Ascultând toate aceste învăţături plin de încântare şi de luare-aminte, le memoram cu sete, încercând să ţin minte totul, cât mai amănunţit. Aşa am stat mai toată noaptea şi, fără să dormim deloc, ne-am dus la utrenie.
    Slobozindu-mă, bătrânul m-a binecuvântat şi mi-a zis ca din vreme în vreme să vin la el să mă mărturisesc cu sinceritate, căci fără cercetarea povăţuitorului nu e bine să te îndeletniceşti cu lucrarea lăuntrică şi nicidecum nu poţi spori.
    Stând în biserică, am simţit în mine un dor înflăcărat de a mă îndeletnici cât mai stăruitor cu rugăciunea lăuntrică neîncetată şi mă rugam ca Dumnezeu să mă ajute. Mă gândeam cum mă voi putea mărturisi şi sfătui cu duhovnicul, căci mai mult de trei zile nimeni nu stătea la casa de oaspeţi a mănăstirii, iar prin-împrejurimi nu era nici o locuinţă… În sfârşit, am aflat că la vreo patru verste se afla un sat. M-am dus într-acolo să-mi caut un adăpost şi, spre norocul meu, Dumnezeu mi-a arătat un loc bun. Un ţăran m-a angajat pentru toată vara să-i păzesc grădina, cu condiţia să locuiesc într-o colibă din grădină. Astfel am început o nouă viaţă, învăţând, după sfaturile bătrânului, rugăciunea lăuntrică şi mergând din când în când la acesta, pentru povăţuire.
    O săptămână întreagă am stăruit, în singurătatea mea, la învăţarea rugăciunii neîncetate, întocmai aşa cum îmi explicase bătrânul meu. La început, lucrurile au mers parcă uşor. Mai târziu însă am simţit o mare greutate, lene, plictiseală, o somnolenţă care mă biruia şi felurite gânduri care năvăleau ca un nor asupra mea. M-am dus cu durere la bătrân şi i-am mărturisit starea mea. El, în-tâmpinându-mă cu dragoste, mi-a spus:
    – Aceasta este, iubite frate, războiul lumii întunericului pornit asupra ta, lume pe care nimic n-o înspăimântă aşa de mult ca rugăciunea inimii şi de aceea caută cu orice chip să te împiedice şi să te întoarcă de la învăţarea rugăciunii. De altfel, nici vrăjmaşul nu lucrează fără voia şi îngăduinţa lui Dumnezeu, şi doar atât cât ne este de folos. Mai ai încă nevoie de încercări pentru smerire şi de aceea e prea devreme să te apropii cu nemăsurată râvnă de poarta tainică a inimii, altfel o să cazi în lăcomia duhovnicească. Iată, îţi voi citi în legătură cu aceasta o învăţătură din Filocalie.
    Bătrânul a căutat cuvântul cuviosului Nichifor Monahul, apoi mi-a citit: „Iar dacă ostenindu-te mult, o frate, nu poţi totuşi intra în părţile inimii, precum ţi-am arătat, fă ceea ce-ţi spun şi cu ajutorul lui Dumnezeu vei afla ce cauţi. Ştii că partea cugetătoare a fiecărui om este în piept, căci înlăuntrul pieptului, tăcând noi cu buzele, vorbim, ne sfătuim cu noi înşine, dăm rând rugăciunilor, psalmilor şi altora. Dă-i deci acestei cugetări, depărtând de la ea orice gând – şi aceasta o poţi dacă vrei -, dă-i deci pe «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!» şi sileşte-te ca în loc de orice alt gând să strigi pururea înlauntru aceste cuvinte. Iar ţinând aceasta mai multă vreme, ţi se va deschide prin aceasta intrarea inimii, precum ţi-am scris, fără nici o îndoială, cum am cunoscut şi noi prin cercare.” (voi. 7, Filocalia, p. 32)
    – Vezi cum ne povăţuiesc Sfinţii Părinţi? De aceea trebuie să primeşti cu încredere această poruncă, adică să rosteşti cât mai mult rugăciunea lui Iisus cu gura. Uite, îţi dau nişte metanii, cu care să faci măcar câte trei mii de rugăciuni în fiecare zi. Ori de stai în picioare, ori de şezi, ori de umbli, ori de stai culcat, spune neîncetat „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”, nu tare şi fără grabă, de trei mii de ori pe zi, fără să adaugi ori să scazi de la tine. Dumnezeu îţi va ajuta ca prin aceasta să ajungi şi la lucrarea neîncetată a inimii.
    Am primit cu bucurie porunca şi m-am întors în sat. Am început să împlinesc cele trei mii de rugăciuni, aşa cum mă învăţase bătrânul. Primele două zile mi-a fost greu, mai târziu însă această îndeletnicire mi-a devenit atât de uşoară şi dorită, încât apăruse un fel de nevoie să rostesc rugăciunea lui Iisus. I-am spus acest lucru bătrânului, iar el mi-a poruncit să fac câte şase mii de rugăciuni, spunându-mi:
    – Fii liniştit şi sileşte-te să împlineşti numărul de rugăciuni întocmai, după poruncă. Dumnezeu te va milui.
    O săptămână întreagă, în coliba mea singuratică, am rostit câte şase mii de rugăciuni în Numele lui Iisus, fără să mă îngrijesc de altceva şi fără să iau în seamă gândurile, oricât m-ar fi războit. Mă deprinsesem aşa de bine cu rugăciunea, încât, dacă o întrerupeam, simţeam că îmi lipsea ceva, parcă pierdeam ceva. Când începeam să spun rugăciunea, mi se umplea sufletul de bucurie şi deveneam mai uşor. Când mă întâlneam cu cineva, nici nu-mi venea să vorbesc; doream mereu să fiu singur, ca să pot spune rugăciunea.
    Bătrânul, nevăzându-mă vreo zece zile, a venit el la mine. I-am arătat starea în care mă găseam. El, ascultându-mă, a zis:
    – Iată, acum te-ai deprins cu rugăciunea. Menţine-o şi sporeşte această deprindere la douăsprezece mii pe zi, fără să pierzi timpul. Stai în singurătate, scoală-te mai devreme şi culcă-te mai târziu, iar după două săptămâni să vii la mine pentru sfat.
    Am început să fac aşa cum mi-a poruncit bătrânul şi în prima zi am reuşit să termin, seara târziu, pravila mea de douăsprezece mii de rugăciuni. A doua zi am săvârşit-o uşor şi cu plăcere. La început, simţeam o oboseală, sau parcă o înţepenire a limbii şi un fel de amorţire a maxilarelor, plăcute de altfel, apoi o uşoară şi delicată durere în cerul gurii; mai târziu am simţit o slabă durere în degetul cel mare de la mâna stângă, cu care număram metaniile, şi o aprindere în toată palma, întinzându-se până la cot, ce-mi producea o foarte plăcută senzaţie. Pe deasupra, toate acestea parcă mă sileau şi mă trezeau spre o şi mai stăruitoare aplecare la rugăciune. Şi aşa, vreo cinci zile, am împlinit credincios câte douăsprezece mii de rugăciuni, căpătând, o dată cu deprinderea, o mare şi plăcută bucurie.
    Odată, dis-de-dimineaţă, parcă m-a deşteptat rugăciunea. Am început să citesc rugăciunile de dimineaţă, dar limba nu le rostea uşor şi toată dorinţa mea tindea de la sine să zic rugăciunea lui Iisus. Când am început-o, câtă uşurinţă, câtă bucurie am simţit, iar limba şi gura parcă o rosteau fără să le silesc! Am petrecut ziua în bucurie, de parcă lepădasem toate celelalte, parcă nu eram pe pământ; am terminat cu uşurinţă cele douăsprezece mii de rugăciuni, seara devreme. Aş fi dorit mult să mai repet rugăciunea, însă n-am îndrăznit să fac mai mult decât cele poruncite de bătrân. În felul acesta am continuat şi în celelalte zile să chem Numele lui Iisus Hristos cu uşurinţă, simţind o dorinţă puternică spre aceasta.
    Apoi m-am dus iar la bătrân ca să-i descopăr gândurile mele şi i-am povestit totul cu de-amănuntul. După ce m-a ascultat, mi-a vorbit astfel:
    – Dă slavă Domnului că ţi-a dăruit dorinţa şi uşurinţa rugăciunii. Aceasta e lucrarea firească ce vine din deasa repetare şi din nevoinţă, asemenea unei maşini care, după ce-i întorci roata principală, merge multă vreme singură. Vezi cu ce puteri superioare l-a înzestrat Dumnezeu pe om chiar în natura lui simţitoare, ce simţiri pot apărea chiar şi într-un suflet păcătos, necuprins încă de Har? Şi cât este de măreţ, cât este de încântător şi desfătător când Domnul binevoieşte să-i descopere cuiva darul rugăciunii duhovniceşti şi să-i cureţe sufletul de patimi! Această stare este de nedescris şi descoperirea acestei taine a rugăciunii este o mai-înainte gustare a desfătării cereşti aici, pe pământ. De această stare se învredniceşte cel care-L caută pe Domnul în simplitatea unei inimi pline de dragoste. Acum te dezleg: săvârşeşte rugăciunea cât voieşti, cât se poate de mult, consacră rugăciunii tot timpul cât eşti treaz şi sileşte-te să chemi Numele Domnului Iisus Hristos fără să mai numeri rugăciunile, lăsându-te smerit în voia lui Dumnezeu şi aşteptând ajutorul Lui. Cred că El nu te va lăsa şi îţi va îndrepta calea.
    Primind aceste îndrumări, am petrecut toată vara rostind rugăciunea lui Iisus neîncetat, cu gura; am fost foarte liniştit. În somn, adesea, visam că rostesc rugăciunea. Iar ziua, dacă mi se întâmpla să mă întâlnesc cu cineva, îmi era atât de drag, ca şi când mi-ar fi fost rudă. Gândurile mi s-au liniştit cu totul, de la sine, şi nu mă mai gândeam la nimic altceva în afară de rugăciune, spre care mintea începea să se plece ascultând-o; inima începea din când în când, tot de la sine, să simtă un fel de plăcere şi o anumită căldură. Când se întâmpla să merg la biserică, slujbele lungi din mănăstiri mi se păreau scurte, ne-maifiind, ca înainte, obositoare, peste puterile mele. Singuraticul meu bordei mi se înfăţişa ca un preafrumos palat şi nu ştiam cum să-i mulţumesc lui Dumnezeu că a trimis unui ticălos păcătos ca mine un atât de vrednic „stareţ” povăţuitor.
    Însă nu m-am folosit multă vreme de îndrumările iubitului meu duhovnic, plin de înţelepciune, căci spre sfârşitul verii a murit. Înainte de a muri, cu lacrimi în ochi, luându-mi rămas bun şi mulţumindu-i pentru învăţătura părintească ce mi-a dat-o mie, ticălosului, i-am cerut să-mi lase de blagoslovenie metaniile cu care se ruga el întotdeauna.
    Astfel, am rămas singur. În sfârşit, a trecut şi vara şi s-a cules grădina. Eu nu mai aveam unde locui. Ţăranul mi-a dat ca plată două ruble, mi-a pus în traistă posmagi pentru dram şi din nou am început să pribegesc prin diferite locuri. De data aceasta nu mai mergeam ca mai înainte, cu greutate, căci chemarea Numelui lui Iisus Hristos mă veselea pe cale şi mi se părea că toţi oamenii au devenit mai buni cu mine, parcă toţi începuseră să mă iubească.
    Am început să mă gândesc ce aş putea face cu banii primiţi pentru paza grădinii; oare îmi trebuiau? Da, îmi trebuiau! Stareţul meu nu mai era, nu mai aveam povă-tuitor, aşa că îmi trebuia Filocalia, să învăţ din ea rugăciunea lăuntrică. Mi-am făcut cruce şi am pornit la drum, cu rugăciunea.
    Am ajuns într-un oraş de gubernie şi am început să întreb de carte prin prăvălii. Am găsit-o într-un loc, dar costa trei ruble, iar eu nu aveam decât două. M-am tocmit, dar negustorul n-a vrut să lase din preţ. În sfârşit, îmi spuse:
    – Du-te la biserica de colo şi întreabă de epitropul bisericii. La el se găseşte o asemenea carte, dar veche, poate că ţi-o lasă cu două ruble.
    M-am dus şi într-adevăr am cumpărat Filocalia cu două ruble. Era tocită şi veche. M-am bucurat nespus. Am reparat-o cât m-am priceput, am cusut-o cu pânză şi am pus-o în traistă lângă Biblie.
    De atunci călătoresc săvârşind neîncetat rugăciunea lui Iisus, lucrul cel mai de preţ şi mai mângâietor din tot ceea ce am pe lume. Uneori merg până la şaptezeci de verste pe zi, dar nu simt că merg, ci simt numai rugăciunea. Când mă pătrunde frigul puternic, spun mai cu stăruinţă rugăciunea şi degrabă mă încălzesc. Dacă mă biruie foamea, chem mai des Numele lui Iisus Hristos şi nu mai am nevoie să mănânc. Când mă îmbolnăvesc sau mă dor picioarele sau spatele, iau aminte la rugăciune şi nu mai simt durerea. Dacă mă supără cineva, e destul să-mi aduc aminte de mângâierea rugăciunii lui Iisus, pentru ca jignirea şi supărarea să treacă şi toate să fie uitate. Amcdevenit parcă un alt om, nu mă îngrijesc de nimic, nu mă preocupă nimic, n-aş privi la nimic din cele lumeşti şi aş vrea să fiu mereu singur.
    Am o singură dorinţă, căpătată prin deprindere, să spun mereu rugăciunea şi, când încep să mă ocup cu aceasta, devin foarte vesel. Dumnezeu ştie ce se petrece cu mine. Desigur, acestea sunt numai impresii sau, precum spunea duhovnicul meu, efectul naturii şi al deprinderii; dar nu îndrăznesc încă să mă ocup de rugăciunea duhovnicească, cea din lăuntrul inimii, din pricina nevredniciei şi neştiinţei mele.
    Aştept ceasul voii lui Dumnezeu, nădăjduind în rugăciunile răposatului meu duhovnic. N-am ajuns încă la rugăciunea duhovnicească, cea de sine lucrătoare în inimă; dar, slavă Domnului, acum înţeleg limpede ce înseamnă cuvintele Apostolului, pe care le auzisem odinioară: „Rugaţi-vă neîncetat!”
    Continuarea o gasiti la adresa:PELERINUL RUS « Prietenii Sfântului Munte Athos.

    Apreciază

  72. icun zice:

    Idol, este orice lucru care ocupă locul Dumnezeului celui viu si nevăzut în inima, în mintea şi în ochiul omului. Idol este banul si averea, când ţi-i la ban sau la avere mai mult ca orice. Apostolul Pavel scrie in Epistola către Corinteni : “Nu ştiţi oare că nedrepţii nu vor moştenii Împărăţia lui Dumnezeu ? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocuritorii, nici răpitorii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu ”. Idol este şi pântecele, când ţi-i la mâncare sau băutură mai mult ca la Dumnezeu. Căci zice: “Dumnezeul lor este pântecele” scrie apostolul Pavel în Epistola către Filipeni 3:19. Idol poate să-ţi fie şi bărbatul, femeia sau copilul la care ţi-i mai mult ca la Dumnezeu. Domnul Hristos zice: “Cine iubeşte tatăl ori pe mama mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine.” Că omul iubeşte pe ai săi mai mult decât pe Dumnezeu se vede foarte des şi foarte uşor.Când de pildă unu-i om i-a murit copilul şi în durerea lui începe să se certe cu Dumnezeu, că de ce ia luat copilul; aceasta arată că pentru el, copilul i-a fost un idol!
    O mulţime de idoli moderni sau ivit acum pe pământ şi chiar în casele creştinilor: filmele pornografice, revistele cu imagini imorale, telivizorul cu toată puzderia si spurcăciunile, nu lipsesc din casa lor. Cel mai rău dintre toţi idolii este Eu-l tău, adică tu însuţi: când nu urmăreşti decât folosul tău, interesul tău sau plăcerea ta,când nu trăieşti decât pentru tine, atunci tu singur îţi eşti Dumnezeu, adică îţi eşti idolul tău. Sfântul Ioan Teologul scrie în apocalipsă (21:8): “Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul (lac adânc) care arde cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua”
    Cercetează-te bine şi vezi încotro se îndreaptă cu deosebire gândurile tale, grijile tale, plăcerile tale, inima ta şi vei afla de îndată idolul sau idolii tăi la care te închini. Pavel spune: ”De aceea, omorâţi în voi mădularele voastre cele pământeşti: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli ”
    (Coloseni 3:5)

    Apreciază

  73. TEO zice:

    Decretul Sinodului al VII-lea Ecumenic de la Niceea, din anul 787:

    „Aşa stînd lucrurile, mergînd noi pe calea împărătească şi urmînd învăţăturii de- Dumnezeu-grăitoare a Sfinţilor noştri Părinţi şi Predaniei Bisericii Universale (căci cunoaştem că aceasta este a Duhului Sfînt Care locuieşte într-însa), hotărîm şi definim cu toată exactitatea şi purtarea de grijă că, alături de şi asemenea tipului cinstitei şi de-viaţă făcătoarei Cruci, să fie reînălţate în sfintele lui Dumnezeu biserici, pe sfintele vase şi veşminte, pe ziduri şi scînduri, în case şi pe drumuri, şi veneratele şi sfintele Icoane alcătuite din culori şi mozaic, ca şi din orice altă materie potrivită, şi anume: Icoana Domnului şi Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, a Preacuratei Stăpînei noastre, Sfînta Născătoare-de-Dumnezeu, a cinstiţilor îngeri şi a tuturor Sfinţilor şi Cuvioşilor bărbaţi. Căci cu cît mai mult sînt văzuţi aceştia prin întiparirea lor iconică, cu atît şi cei ce privesc la ele şi sînt ridicaţi spre amintirea şi dorirea prototipurilor lor, le vor aduce sărutare şi închinare de cinstire, iar nu adoraţia adevarată, care potrivit credinţei noastre se cuvine numai Naturii dumnezeieşti (a Sfintei Treimi); şi în acelaşi fel ca tipului cinstitei şi de-viaţă-făcătoarei Cruci, Sfintelor Evanghelii şi celorlalte sfinte aşezăminte, întru cinstirea lor se vor face şi aducere de tămîie şi lumini, precum era obiceiul în mod evlavios la cei din vechime. Căci, cinstirea icoanei urcă la prototip şi cel ce se închină la icoană se închină la ipostasul celui zugrăvit în ea. Fiindcă aşa e întărita învăţătura Sfinţilor Părinţilor noştri, adică Predania Bisericii Universale, care a primit Evanghelia de la o margine pînă la cealaltă a lumii.”
    Iata,un decret elocvent care stabileste fara nici o mica indoiala cultul icoanelor in Biserica(sec.8).
    -Unde era atunci cultul protestant cand s-a dat acest decret pe care-l aparati atat de mult fara nici un fel de argument convingator?
    -Unde este adevarul in cultul cel vechi ortodox sau in modernitatea multitudinii de culte care s-au nascut dupa foarte multe secole? Nu poate exista 2 optiuni in acelasi timp, deoarece exista foarte mari diferente asa cum se difera rasaritul de apus sau cerul de pamant asa este si diferenta dintre cele doua culte.

    Apreciază

  74. TEO zice:

    O filă video…de 77: 50 minute.- minune savarsita an de an la sarbatoarea inchinata Adormirii Maicii Domnului cand in biserica din Kefalonia din Grecia se aduna serpi, care sunt inosfensivi in acea zi. Gasiti filmul daca accesati adresa:
    Şerpii care vin la…icoana Prea Curatei Stăpâne [ o minune anuală …
    -apoi accesati: o fila video…

    Apreciază

  75. TEO zice:

    Sau o gasiti la adresa:
    Orthodox Miracle Snakes of the Theotokos

    Apreciază

  76. TEO zice:

    Mai demult cineva l-a intrebat pe un preot:
    -Care este diferenta dintre Biserica Ortodoxa si celelante credinte?
    -Acela, dupa cateva clipe de gandire i-a raspuns: “Revelatia”.
    Adica elemental distinct al credintei si rugaciunii noastre este caracterul lor mai presus de fire. Nu este vorba doar despre unele diferente, multe sau putine,mari sau mici,ci despre Revelatie.Pentru ca:Credinta Ortodoxa,Biserica ei,Tainele ei,Cultul ei,Rugaciunea ei , nu sunt constructii omenesti, ci descoperiri mai presus de fire,supranaturale.
    Aceasta arata ca, rugaciunea si credinta depasesc posibilitatile mintii omului si ale puterilor omului, in ansamblul lor si ca intreaga lucrare mantuitoare a lumii de catre Dunezeu cel in Treime, tine de spatiul Harului dumnezeiesc.Cu alte cuvinte, nu-L descopera omul pe Dumnezeu, ci Dumnezeu se descopera, se reveleaza omului. Initiativa si preocuparea nu sunt ale omului, ci ale lui Dumnezeu Care se descopera omului din dragoste.Atunci omul, fiecare crestin,daca vrea, accepta liber, cu umilinta si cu multa recunostinta Harul lui Dumnezeu.
    De aceea omul nu actioneaza ca un instrument mort, fara vointa si fara judecata proprie, ci actioneaza si lucreaza ca personalitate libera, care poate si sa accepte dar si sa refuze: Harul dumnezeiesc,dumnezeiasca iluminare si mantuirea lui.Astfel,daca in celelante credinte avem un continuu si agitat efort al membrilor lor de a clama cu rugaminti fierbinti pe d-zeul lor, pe care-l invaluie intr-un val confuz,in credinta noastra ortodoxa Dumnezeu vine la om intr-o totala stare de smerenie,de blandete si de dragoste, din moment ce S-a intrupat pentru om , a devenit Dumnezeu-Om, in persoana lui Iisus Hristos si de aunci si pana azi ne arata dragostea Lui, ne hraneste cu Trupul si Sangele Lui,ne invata si ne lumineaza cu cuvantul sau si ne impartaseste duhovniceste, atunci cand dorim prin rugaciune. Biserica noastra este vie si adevarata deoarece se bazeaza pe credinta si pe fapele care izvorasc din iubirea lui Dumnezeu. Prin urmare,Ortodoxia, cu lucrarea ei niptica si cu nevointele sale duhovnicesti,este singurul drum sigur de mantuire.Lucrarea niptica este trezvia,infranarea,privegherea,rugaciunea,lacrimile,duhul infrant, adica smerenia si multele altele.
    In continuare va redau o intamplare adevarata gasita intr-o carte scrisa recent :
    “In duminica a 5-a, a lui Luca, am slujit impreuna cu un tanar si evlavios preot.Dupa rostirea Simbolului de credinta,conslujitorul meu se afla pe partea stanga a Sfintei Mese.Astepta,desigur, ca dupa intreita binecuvantare,pe care urma sa o dau eu, sa treaca in partea dreapta,unde statea de obicei.
    Dupa ecfonisul”Sa multumim Domnului si dupa cantarea domoala a stranii:”Cu vrednicie si cu dreptate”… eu am trecut in fata Sfintei Mese si am inceput sa citesc rugaciunea:”Cu vrednicie si cu dreptate Te laudam,Te binecuvantam,Iti multumim Tie…”cu voce tare, incat sa ma auda si conslujitorul meu mai tanar,care insa nu se miscase din locul sau. Era nemiscat ca un stalp si parea pierdut si uimit. La indemnul meu sa spuna ecfonisul”Cantare de biruinta cantand”…, acela nu m-a auzit,de aceea am continuat eu. Chiar si la sfintirea Sfintelor Daruri a ramas complet nemiscat si fara grai. Parea sa traiasca in alta lume.
    Dupa ce s-a terminat Sfanta Liturghie si am ramas impreuna in Altar, mi-a spus cu simplitate si nedumerire:
    -Parinte, cine au fost acei psalti care au intrat prin Usile Imparatesti,si au deschis,dupa aceea usa laterala dinspre sud a Sfantului Altar, au mers la strana din dreapta si au cantat tat de frumos si de ceresc, incat am ramas inmarmurit de dulceata pe care am trait-o?
    – Si ce cantau ,l-am intrebat?
    -Cantau “Sfant ,Sfant,Sfant Domnul Savaot…”,’Amin-urile”,”Pe Tine te laudam…”,”Vrednica esti cu adevarat..”, apoi au plecat fara zgomot,asa cum au venit.
    Respectand varsta lui tanara si mai ales lipsa lui de experienta,am raspuns cu aproximatie urmatoarele:
    -Sunt unii psalti ciudati,dar foarte buni cantareti,care vin si pleaca cand vor ei, pe parcursul Liturghiei,Uneori chiar cand se canta imnul Maicii Domnului.Si pentru ca ei canta foarte frumos,eu tacut,le ingadui sa cante…
    -Este foarte ciudat ce-mi spuneti,parinte!, mi-a zis preotul tanar.
    Si ,desi eu personal nu am inteles nimic in acel moment nu au trecut douazeci de zile si a venit la mine un credincios invalid, in carut, pentru spovedanie. Foarte mirat mi-a vorbit de acelasi eveniment:
    -Parinte acum trei saptamani,am venit la d-voastra la Biserica, si pentru prima data in cei 60 de ani de viata pe care-i am, am vazut un astfel de cor care cantau atat de ceresc, incat am crezut ca visez!… si locul lor l-au luat psaltii nostrii?Cine erau?Unde canta?
    -Au plecat,i-am raspuns,ca sa cante si la alta Biserica.Asa fac mereu .Canta cate putin,cand ici cand colo.
    -Vor mai veni?
    -Aceasta numai Dumnezeu si ei o stiu.
    In ziua urmatoare,am avut aceeasi marturie de la o femeie care venea pt. prima data la Biserica noastra,din cauza transferului sotului din alt oras in orasul nostru.Avea aceiasi nelamuriri.Si eu am ramas uimit de faptul ca erau 3 martori oculari ai acelui eveniment minunat.
    -Parinte Stefane pt. ca am citit cartea d-voastra”Explicarea dumnezeiestii Liturghii,spuneti-mi va rog, ce inseamna toate acestea, cand se intampla si cui?
    -Ca ingerii canta impreuna cu noi in chip nevazut,este absolute sigur,am raspuns.O marturisesc Sfanta Traditie si o multime de Parinti purtatori de Dumnezeu. Experienta Sfintilor Parinti ne asigura ca vederea duhovniceasca il face pe om sa se umple de har in trup si in suflet, si il spala cu miresmele prezentei dumnezeiesti,astfel incat sa simta, intr-un anume fel sensibil,prezenta Harului.

    Apreciază

  77. Adriana zice:

    Buna tuturor!

    Din intamplare am ajuns pe acest site, si m-au bucurat anumite postari. In special cele ale lui Elvis. Este bine ca ai postat paragraful:

    „Marcu 9:38 Ioan I-a zis: “Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţând draci în Numele Tău; şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi.”
    Marcu 9:39 “Nu-l opriţi”, a răspuns Isus, “căci nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.
    Marcu 9:40 Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.”

    Dar as avea o remarca de facut, Domnul Iisus nu a zis „Cine nu este impotriva mea” ci a zis „impotriva noastra”, adica a Lui si a trimisilor Sai. Si in acelasi sens vorbeste si paragraful de la matei 10:5-15.

    Cu alte cuvinte, punand cap la cap cele doua aspecte ale invataturii Domnului, deducem ca exista o biserica dezvoltata in jurul apostolilor care erau trimisi sa ii invete pe oameni ceea ce Domnul le-a dat sa ii invete, si exista si o parte dezvoltata in jurul invataturii Domnului in afara bisericii instituite de Apostolii Lui. Biserica ortodoxa este prin excelenta cea care s-a dezvoltat in jurul invataturii Apostolice si ca atare cu adevarat in ea se afla Duhul Sfant, ortodoxia este credinta cea adevarata, si numeroasele minuni care se intampla in ea arata fara tagada acest lucru (si aici nu ma refer la cele horror invocate de Dna Teo, cu care nici eu nu sunt deacord, ci ma refer la cele cu adevarat de la Dumnezeu, cele care aduc pace, sanatate, dragoste si bucurie in sufletele oamenilor). Acum ideea este ca si altii, din afara bisericii Ortodoxe, se simt indreptatiti sa creada ca sunt pe calea cea buna atata timp cat ei cred sincer in Domnul Iisus Hristos, si eu sunt perfect deacord cu ei. In biserica Ortodoxa se poate atinge desavarsirea, insa mantuirea se afla si in afara ei deoarece Cel care mantuieste este jertfa Domnului Iisus Hristos facuta pentru fiecare dintre noi indiferent de credinta noastra, Domnul are mult mai multa mila pentru oameni, comparativ cu noi ceilalti care suntem mai egoisti din fire, El a cerut lui Dumnezeu Tatal sa ii ierte pe ucigasii Lui ca nu stiau ce fac, insa nu toti crestinii se roaga la fel, ba chiar sunt unii din pacate care se bucura de necazul altuia crezand ca Dumnezeu ii pedepseste. Dar sa stiti ca Dumnezeu se uita la inima omului si il sfinteste chiar si pe unul ca acesta daca este sincer cu el insusi si face totul dupa puterea sa ca sa fie placut inaintea lui Dumnezeu. Ca daca s-ar uita Dumnezeu la neputintele noastre si ne-ar judeca dupa ele ar fi vai de noi. Exista un mare sfant ortodox care era convins ca, citez:
    ” Foametea, seceta, ploaia prea multă sunt plăgi obşteşti abătute asupra oraşelor şi popoarelor, spre a le pedepsi când răutatea lor a depăşit orice măsură. După cum doctorul este un binefăcător chiar dacă produce dureri şi suferinţe trupului (că poartă război bolii, nu bolnavului), tot aşa Dumnezeu este bun când prin pedepse date unora Se îngrijeşte de mântuirea tuturor. Nu acuzi pe doctor când pe unele din mădularele tale le taie, pe altele le arde, iar pe altele le scoate cu totul din trup, ci îi mai dai şi bani şi-1 numeşti mântuitorul tău pentru că a oprit boala într-o mică parte a trupului, înainte de a se intinde în tot corpul. Dar când vezi că un oraş se dărâmă peste locuitorii lui din pricina cutremurului sau ca o corabie se scufundă în mare cu toţi calătorii, nu zăboveşti să-ţi porneşti limba hulitoare împotriva adevăratului Doctor şi Mântuitor.”

    Fiecare face dupa cum intelege si cum simte, iar Domnul va judeca dupa masura judecatii noastre, ne-a spus ca asa va face (Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura), si se va uita Domnul la dragostea pe care fiecare a avut-o pentru semenul sau, vezi capitolul 25 de la matei unde este scris cum va veni sfarsitul acestei lumi si ce fel de judecata o asteapta apoi.

    Si as dori pe aceasta cale sa o informez pe Doamna Teo ceva ce au spus parintii ortodocsi in legatura cu anumite miracole care se intampla la catolici, o sa citez dintr-o carte in curs de aparitie, carte cu care nu sunt deacord in multe privinte pentru ca ii desfiinteaza pe sfintii catolici de dupa 1054, si in general neaga legitimitatea bisericii catolice, lucru cu care eu nu sunt deacord desi sunt ortodoxa, dar sa scriu citatul, este legat de vindecarile miraculoase de la Medjugorje, loc care nu este ortodox, si uitati ce a zis unul dintre parintii ortodocsi:

    „- Un părinte duhovnicesc văzător cu duhul, care a fost în acel loc, a constatat că vedeniile şi mesajele pe care le primesc şi le transmit vizionarii nu sunt de la Dumnezeu. Însă, pentru credinţa şi jertfa pe care o fac greco-catolicii şi catolicii care vin la Medjugorje, Dumnezeu face minuni şi îi vindecă sufleteşte şi trupeşte. Stările de bucurie şi fericire trăite de credincioşii ortodocşi care merg la Medjugorje nu sunt de la Duhul Sfânt, ci sunt bucurii fireşti. ”

    Acum, daca fiecare se roaga cu sinceritate Domnului Iisus Hristos sa ii arate Calea cea buna, va primi cu siguranta raspuns, caci El a zis „Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.”

    In legatura cu icoanele, obiectul acestui articol, pentru mine sunt ca niste poze ale unor persoane dragi, dar de inchinat ma inchin doar lui Dumnezeu, consider ca doar El are dreptul la inchinarea noastra fiind singur Dumnezeu, restul sunt oameni ca si noi, alesi de Dumnezeu si sfintit de El, dar totusi oameni. Iar pentru cei care ii desconsidera pe sfinti am o mica remarca de facut, este vorba de Apocalipsa, capitolul 5, unde scrie ca:
    „Si cand a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrani au cazut inaintea Mielului, avand fiecare alauta si cupe de aur pline cu tamaie care sunt rugaciunile sfintilor.
    Si cantau o cantare noua, zicand: Vrednic esti sa iei cartea si sa deschizi pecetile ei, fiindca ai fost injunghiat si ai rascumparat lui Dumnezeu, cu sangele Tau, oameni din toata semintia si limba si poporul si neamul;
    Si I-ai facut Dumnezeului nostru imparatie si preoti, si vor imparati pe pamant.”

    Vedeti dar ca sfintii sunt bine placuti lui Dumnezeu si ei se roaga pentru noi, trebuie sa le multumim pentru asta.

    Si in capitolul 9 al Apocalipsei gasiti aceeasi referire la sfinti:

    „Si cand Mielul a deschis pecetea a saptea, s-a facut tacere in cer, ca la o jumatate de ceas.
    Si am vazut pe cei sapte ingeri, care stau inaintea lui Dumnezeu si li s-a dat lor sapte trambite.
    Si a venit un alt inger si a stat la altar, avand cadelnita de aur, si i s-a dat lui tamaie multa, ca s-o aduca impreuna cu rugaciunile tuturor sfintilor, pe altarul de aur dinaintea tronului.
    Si fumul tamaiei s-a suit, din mana ingerului, inaintea lui Dumnezeu, impreuna cu rugaciunile sfintilor. ”

    Sau in capitolul 11:

    „Si cei douazeci si patru de batrani, care sed inaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor, au cazut cu fetele la pamant si s-au inchinat lui Dumnezeu,
    Zicand: Multumim Tie, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Cel ce esti si Cel ce erai si Cel ce vii, ca ai luat puterea Ta cea mare si imparatesti.
    Si neamurile s-au maniat, dar a venit mania Ta si vremea celor morti, ca sa fie judecati, si sa rasplatesti pe robii Tai, pe prooroci si pe sfinti si pe cei ce se tem de numele Tau, pe cei mici si pe cei mari, si sa pierzi pe cei ce prapadesc pamantul.”

    Si daca acesti sfinti au considerat bune icoanele, nu vad cum noi am putea sa ii contrazicem. Icoana la care se refera Dumnezeu este faptul de a pune un obiect, un lucru, sau orice altceva mai presus de Dumnezeu si a-l vedea pe acela Dumnezeu si a-i da aceluia ceea ce se cuvine sa dam lui Dumnezeu, insa aici nu intra deloc icoanele crestine. Nici un crestin nu va zice ca o icoana este Dumnezeu!

    Domnul sa aiba mila de noi toti!!

    Apreciază

  78. Adriana zice:

    Si as dori sa adaug si cuvintele de la Matei, 12:30:

    „Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduna cu Mine risipeste.”

    Aici nu mai vorbeste la plural ca in Marcu, 9:40:

    „Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.”

    Apreciază

  79. TEO zice:

    100 la 100 ortodoxa?

    Apreciază

  80. Adriana zice:

    Da, cu siguranta!

    Apreciază

  81. TEO zice:

    Ai afirmat citez: Acum ideea este ca si altii, din afara bisericii Ortodoxe, se simt indreptatiti sa creada ca sunt pe calea cea buna atata timp cat ei cred sincer in Domnul Iisus Hristos, si eu sunt perfect deacord cu ei…
    Apostazia si lepadarile de credinta au ajuns sa i-a chipul lui Hristos venind intr-un chip pasnic.Se incearca draga Adriana nivelarea tuturor credintelor la speta cea mai de jos exact cum s-au indepartat aceste credinte eretice ca altfel nu le poti spune.Ei sunt inchisi in carapacea lor,nu ai ce sa le mai faci,asa stiu si atata pot.Sola Scriptura si Sola Fide.
    Stiti care este ideea diavolului care s-a pus si in practica? Sa ne iubim unii pe altii, sa ne rugam unii cu altii, ca asa va ajunge rugaciunile la urechile Domnului.(Ma refer aici,colaborarea cu credinciosii de la credintele departate de adevar). Pai cum sa iubesc pe cineva care huleste pe Maica Domnului, pe sfinti si care lupta impotriva icoanelor. Cum pot sa ma rog alaturi de cineva care isi bate joc de Maica Domnului zugravita in icoana sufletului si care a varsat lacrimi de sange de durere pentru ranile si moartea suferita pe Cruce de catre Mantuitorul nostru Iisus Hristos? Daca vreti sa va mantuiti fugiti inapoi cat puteti de repede la adevarul celor 7 Sinoade Ecumenice si la Sfintii Parinti, cititi, invatati din istorie de la inceputul crestinismului despre Biserica si despre credinta cea adevarata. Biserica Ortodoxa precum spune Parintele Cleopa are toate dogmele drepte, toata traditia veche apostolica si soborniceasca, are toate canoanele,toate traditia liturgica,canonica,dogmatica si istorica. De ce a-ti fugit de ea? De dragul cui?
    Parintele Arsenie Papacioc spune despre credintele sectare foarte clar ca sunt toate anatematizate.Si este limpede faptul ca intr-o credinta anatematizata nu exista mantuire. Ce nu exista? Cumva mantuire a zis?
    Cunoasteti ce spune canonul 45 Apostolic (canon dat de Sfintii Apostoli)? Nu? Haideti sa va scriu ce spune:”Episcopul,preotul sau diaconul,daca numai s-ar ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca. Iar daca le-a permis acestora sa savarseasca cele sfinte ,sa se cateriseasca” .
    Canonul 65 Apostolic spune:”Daca un cleric sau un laic intra in sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sa se roage, acela sa se cateriseasca si sa se afuriseasca”.
    Canonul 10 Apostolic:”Daca cineva s-ar ruga, chiar si in casa cu cel eretic acela sa se afuriseasca”. Asa-i ca sunt de horror,poate vedeti,stimata doamna alta realitate.Cu respect!

    Apreciază

  82. Adriana zice:

    Doamna Teo,

    Eu stiu ca ideea de a ne iubi unii pe altii este a Domnului Hristos, si nu numai ca este a Lui, tot El a zis ca dupa asta ii va recunoaste pe ucenicii sai, vor fi aceia care vor avea dragoste fata de ceilalti. Daca nu stiti la ce paragrafe ma refer, sa imi spuneti ca vi le gasesc fara problema.

    Cum sa iubiti pe cineva care huleste si lupta impotriva icoanelor? Simplu: imitandu-L pe Domnul Hristos si zicand „Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac, ajuta-i sa Te cunoasca in Adevar si iarta-le lor greselile, asa cum i-ai iertat pe cruce pe vrasmasii Tai, caci si pentru acestia, cei de azi Ti-ai varsat pretiosul Tau sange”.

    Si daca mai aveti indoieli, uitati ca va invata chiar Domnul Hristos cum sa faceti:

    „Ati auzit ca s-a zis: “Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau”.
    Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
    Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
    Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
    Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
    Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.”

    Acum, daca mergeti la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si va preocupa problema ce se va intampla cu cei care nu sunt ortodocsi, s-ar putea sa primiti acelasi raspuns primit si de altii si anume ca la Apostolul Pavel se afla dezlegarea la aceasta intrebare:

    „Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, esti fara cuvant de raspuns, caci, in ceea ce judeci pe altul, pe tine insuti te osandesti, caci acelasi lucruri faci si tu care judeci.
    Si noi stim ca judecata lui Dumnezeu este dupa adevar, fata de cei ce fac unele ca acestea.
    Si socotesti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci si tu, ca tu vei scapa de judecata lui Dumnezeu?
    Sau dispretuiesti tu bogatia bunatatii Lui si a ingaduintei si a indelungii Lui rabdari, nestiind ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?
    Dar dupa invartosarea ta si dupa inima ta nepocaita, iti aduni manie in ziua maniei si a aratarii dreptei judecati a lui Dumnezeu,
    Care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui:
    Viata vesnica celor ce, prin staruinta in fapta buna, cauta marire, cinste si nestricaciune,
    Iar iubitorilor de cearta, care nu se supun adevarului, ci se supun nedreptatii: manie si furie.
    Necaz si stramtorare peste sufletul oricarui om care savarseste raul, al iudeului mai intai, si al elinului;
    Dar marire, cinste si pace oricui face binele: iudeului mai intai, si elinului.
    Caci nu este partinire la Dumnezeu!
    Cati, deci, fara lege, au pacatuit, fara lege vor si pieri; iar cati au pacatuit in lege, prin lege vor fi judecati.
    Fiindca nu cei ce aud legea sunt drepti la Dumnezeu, ci cei ce implinesc legea vor fi indreptati.
    Caci, cand paganii care nu au lege, din fire fac ale legii, acestia, neavand lege, isi sunt lor insisi lege,
    Ceea ce arata fapta legii scrisa in inimile lor, prin marturia constiintei lor si prin judecatile lor, care ii invinovatesc sau ii si apara,
    In ziua in care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, dupa Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.
    Dar daca tu te numesti iudeu si te reazimi pe lege si te lauzi cu Dumnezeu,
    Si cunosti voia Lui si stii sa incuviintezi cele bune, fiind invatat din lege,
    Si esti incredintat ca tu esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric,
    Povatuitor celor fara de minte, invatator celor nevarstnici, avand in lege dreptarul cunostiintei si al adevarului,
    Deci tu, cel care inveti pe altul, pe tine insuti nu te inveti? Tu cel care propovaduiesti: Sa nu furi – si tu furi?
    Tu, cel care zici: Sa nu savarsesti adulter, savarsesti adulter? Tu cel care urasti idolii, furi cele sfinte?
    Tu, care te lauzi cu legea, Il necinstesti pe Dumnezeu, prin calcarea legii?
    “Caci numele lui Dumnezeu, din pricina voastra, este hulit intre neamuri”, precum este scris.
    Caci taierea imprejur foloseste, daca pazesti legea; daca insa esti calcator de lege, taierea ta imprejur s-a facut netaiere imprejur.
    Deci daca cel netaiat imprejur pazeste hotararile legii, netaierea lui imprejur nu va fi, oare, socotita ca taiere imprejur?
    Iar el – din fire netaiat imprejur, dar implinitor al legii – nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii si prin taierea imprejur, esti calcator de lege?
    Pentru ca nu cel ce se arata pe din afara e iudeu, nici cea aratata pe dinafara in trup, este taiere imprejur;
    Ci este iudeu cel intru ascuns, iar taierea imprejur este aceea a inimii, in duh, nu in litera; a carui lauda nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.”

    (Romani, capitolul 2)

    Apreciază

  83. Ełvis zice:

    Dragă Teo, las la o parte greutatea cu care ţi-am citit textul, din cauza greşelilor gramaticale multiple şi descalificante pentru o persoană care vrea să fie privită ca o lumină în această lume, şi aş vrea să-ţi spun că şi aceste amănunte minore ca aceea de a scrie corect gramatical româneşte, sunt importante pentru cei care te citesc şi privesc la cei care se autointitulează reprezentanţi ai Adevărului şi Adevăratei Lumini şi vreau să-ţi aduc aminte doar câteva versete ale Domnului tău, care spui că-L urmezi şi îi respecţi învăţăturile !
    Ioan 12:47 Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci n-am venit ca să judec lumea, ci ca să mântuiesc lumea.

    Galateni 6:1-2 Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală, voi cei duhovniceşti îndreptaţi-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând seama la tine însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.

    Dacă alţi creştini pornind de la versetul din Faptele apostolilor 4:12 Şi întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici un alt nume, dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi.,
    o consideră pe Maica Domnului şi pe sfinţii Bisericii Ortodoxe mai puţin importanţi , decât Iisus le amintesc că există o vorbă, cum că toţi protestanţii vor fi duşi de mână de Iisus la mama Lui, pentru a-i arăta respectul cuvenit unei mame, lucru pe care unii protestanţi îl mai uită şi despre sfinţii Bisericii Ortodoxe nu pot să spun decât că sunt , din punct de vedere moral,etic, la fel de valoroşi ca şi cei ai ramurii creştine protestante sau catolice sau a martorilor lui Yehova şi, în general, a tuturor sfinţilor din orice religie sau nereligioşi, dar care au trăit după principii sfinte pe acest Pământ, dar tare mi-e teamă că nu araţi nici tu acelaşi respect sfinţilor din Bisericile protestante, fiind pentru tine o contradicţie în termeni-sfânt protestant sau martor al lui Yehova, deci şi dvs mai aveţi multe de învăţat despre gândirea sectară, specifică tuturor care văd adevărul şi sfinţenia doar în curtea lor !
    Iisus a spus că a venit să-L arate pe Dumnezeu, nu ca judecător , ci ca Mântuitor, pe mine ca liber-cugetător nu m-ai convins că ai face la fel ! Eşti o sectară mărginită, ca toţi creştini convinşi că doar ei sau doar în curtea Bisericii lor se află Adevărul, nici mai bună, nici mai rea decât alte ramuri ale creştinismului şi astfel, cu ajutorul tău, ajung la aceeaşi concluzie : religia însuşită mecanic, tâmpeşte îţi reduce potenţialul divin aflat în fiecare om şi în loc să-l facă o minune în această lume, ajunge să fie un exemplu jalnic de dogmatism, ignoranţă în cele mai simple lucruri şi bigotism condamnabil !
    Poate vă spuneţi că cineva, care nici despre Iisus nu are cele mai înalte păreri, nu are dreptul să te judece, că doar Dumnezeu are acest drept, eu nu vă scriu dvs, de care sunt convins că veţi rămâne la aceleaşi vederi înguste,mărginite şi dogmatice, specifice unui habotnic religios, ci tuturor celor care citesc acest blog şi poate, au ceva de învăţat din ce am scris eu aici ! Dumnezeu mi-a dat minte să judec şi să-ţi judec credinţele şi ideile şi în virtutea acestui dar, dat mie de Dumnezeu, mi-am spus părerea ! Sper să nu te fi deranjat prea tare !

    Apreciază

  84. TEO zice:

    .Poate ati citit o intamplare in Pateric, care spune ca diavolul s-a intalnit cu Cuviosul Macarie cel Mare.Acesta i-a zis lui Macarie:
    -Macarie,tu postesti,eu nu mananc niciodata.
    -Tu priveghezi toata noaptea,eu nu dorm niciodata.
    -Dar este una cu care ma biruiesti.
    -Care l-a intrebat Macarie?
    -Smerenia.
    Omul smerit n-ajunge niciodata sa faca rau,pentru ca el se multumeste cu intrebarea si el nu cauta marirea lui,ci cea lui Dumnezeu avandu-L pe Dumnezeu in ajutor.
    Deci,putem spune ca smerenia este aceea stare sufleteasca pe care o are cineva,de a se pleaca cu mintea,de a nu se tine ca el stie si el poate.Va multumesc de complimente.!

    Apreciază

  85. Adriana zice:

    Elvis,
    Ai dreptate in multe din cele pe care le scrii, si intr-adevar este grea problema indoctrinarii. Eu am fost atee, si in momentul cand printr-o minune, ca sa-i zic asa, m-am convertit, intamplarea a facut ca eram botezata ortodoxa. Dar m-am intrebat mereu care este credinta cea adevarata deoarece eram constienta ca daca as fi fost botezata la catolici as fi luat calea catolicilor, sau daca eram intr-o familie de alta religie as fi luat acea cale. Asa ca m-am rugat sa aflu raspuns, timp in care ani de zile am cercetat tot felul. Am ales pana la urma sa raman in biserica ortodoxa din cauza ca acolo mi-a dat Dumnezeu sa simt Harul Sau, si nu ma refer aici la ortodocsii practicanti, care suntem cu totii plini de greseli, ci la Biserica in totalitatea ei. Nici un om singur nu face biserica, si nici rautatea unuia nu alunga Harul lui Dumnezeu din Biserica Sa. Eu am inteles insa ca nu se poate explica altuia lucrarea Harului cu fiecare om in parte, si inteleg ca fiecare simte aceasta lucrare in felul sau. Problema cu cei indoctrinati este faptul ca ei nu simt atat cu inima, ci gandesc mai mult cu mintea, si de aceea incearca sa explice cu mintea cele ce de fapt nu pot fi explicate decat cu inima si cu ajutorul Harului lui Dumnezeu. Si la acestia mai ales mintea le spune ca trebuie sa ii aduca si pe ceilalti pe calea pe care ei o considera buna, ca daca ar considera-o rea, nu ar mai sta pe ea. In fond, intentia lor este buna, insa frica de a nu gresi ei insisi ii face sa fie aspri cu ceilalti. Trebuie sa ii intelegem si pe ei si sa ne rugam Domnului atat pentru noi dar si pentru ei, ca astfel, daca avem mila de semenul nostru, va avea si Dumnezeu mila de noi. Un sfant a zis ca Harul abunda acolo unde este mila multa…

    Apreciază

  86. TEO zice:

    Draga Adriana,
    Din ceea ce scri,sunt multe lucruri pe care le apreciez foarte mult.Tot asa ii apreciez si pe Elvis(ravna lui de a corecta mai ales gramatica) si pe Diana si pe altii. Dar, exista si un dar din pacate, lipseste lucrul cel important fidelitatea fata de Dumnezeu.Nu pot da cuiva dreptate,desi il inteleg , dar care este departe de adevar..Recunosc ca ai credinta precum zici,dar este prea putin pentru mantuire.O credinta fara fapte este moarta precum spune Sfantul Apostol Pavel.Atat timp cat se confunda faptele legii(la protestanti) celei vechi cu faptele cele bune eu zic ca sunt pe un drum gresit.Atat timp cat cantati din instrumente in casele de rugaciune si cantati ca si Mirabela Dauer sau Corina Chiriac eu spun ca lipseste simtirea de a urca pe anumite trepte ale virtutilor, nu mai zic de despatimire.Arata-mi,Elvis ce-mi poti oferi din cultul pe care-l susti pentru ca eu sa pot sa am din punct de vedere duhovnicesc un urcus.Cu ce poti sa te aperi?Dar fara sa atingi persoanele,ma refer sa le jignesti.Atacurile pe care le folosesti impotriva religiei in care te-ai nascut, este de fiecare data facuta referitor la persoane.Si nu numai tu ataci astfel,marea majoritate va referiti la persoane.Asa de curiozitate,l-ai citit vreodata pe parintele Cleopa?Asa ca-i invechit? A fost contemporan cu noi.Ai fost vreodata la mormantul parintelui Arsenie Boca?Cauta-l si vei afla multe raspunsuri in viata.Macar cunosti cate trepte are rugaciunea?Sau pana la cata treapta poate ajunge un om in viata?Citeste-l pe parintele Cleopa si vei afla.Imi pare rau ca credinta ortodoxa o vedeti ca pe o doctrina si nu tainica si vie precum trebuie sa fie si credinta.
    Iertati-ma daca v-am suparat cu ceva!

    Apreciază

  87. Adriana zice:

    Doamna Teo,
    Foarte frumos exemplul, si cred ca toti cei de pe site au atras atentia asupra aceluiasi lucru, asupra smereniei si a faptului ca nimeni nu se poate lauda „ca el stie si el poate”, deci nici dumneavoastra, cred ca sunteti de aceeasi parere.
    Haideti sa si punem in practica aceste frumoase cuvinte pe care le-ati redat mai sus, smerenia, si sa Il lasam pe Domnul sa lucreze cu Harul Sau asa cum stie El mai bine cu fiecare dintre noi. Ca fiecare dintre noi ne dorim mantuirea, nu cred ca vreunul din cei care au scris doreste altceva, iar Hristos ne-o doreste chiar mai mult decat ne-o dorim noi, s-a jertfit pentru noi inainte ca noi sa fi fost nascuti…

    Apreciază

  88. Ełvis zice:

    Aceste povestioare mistice cu sfinţi de-ai dvs vorbind cu diavoli, diavoli învinşi de smerenia sfântului dvs şi ideile dvs că mintea trebuie să se plece şi să pună întrebări, dar să nu aştepte răspunsuri, să laude un Dumnezeu imaginar, care le este ajutor, îmi arată noianuri de credinţe mistice în care mintea şi sufletul dvs îşi găseşte liniştea ! Nu v-am făcut complimente, doamnă Teo, pentru că n-am de ce, sunteţi o victimă a alienării mistice, o stare în care nu ar trebui să ajungă nicio persoană care se apropie de Adevăratul Dumnezeu, dar pentru că îl confundă cu ” Dumnezeul ” imaginar din poveştile unor alţi mistici, ajung să fie copii la fel de dogmatice şi mărginite ca şi ” sfinţii ” la care se închină ! Confundaţi un Dumnezeu măreţ, creator al acestui Univers imens , al acestui Pământ minunat, cu flora, fauna sa minunată, cu unul imaginar din mintea dvs şi a misticilor alienaţi religios la care vă închinaţi !

    Apreciază

  89. TEO zice:

    E ultimul comentariu pe care-l fac sau ultimile cuvinte pe care le scriu.Ce am avut de spus eu am cam spus.Oricum, nu vom ajunge sa fim pe aceeasi linie(nu stiu daca este si in cazul Adriana).Sunt doua sau mai multe teologii.Inca o data imi cer scuze daca am suparat pe cineva cu ceva.Poate ca este cazul ca altcineva sa duca flacara adevaratei credintei mai departe. Va doresc numai bine si sa parafrazez pe cineva care spunea: multa sinceritate crestina!

    Apreciază

  90. Adriana zice:

    Doamna Teo,

    Va inteleg pozitia, si inteleg in acelasi timp si pozitia lui Elvis. Uitati care este pozitia mea, pentru ca ati vorbit de a fi fidel lui Dumnezeu. Dumnezeu este creator al Intregului Univers vazut si nevazut. El cu siguranta ne doreste binele, mai mult decat ne putem dori noi insine. Dumnezeu este de necuprins cu mintea noastra, fiecare dintre noi percepe doar o farama din ceea ce este Dumnezeu, pentru ca noi suntem limitati in gandire, nu putem cuprinde totul. Dumnezeu insa ne iubeste si ne doreste mantuirea, si asta nu pentru ca am merita noi ceva, ci pentru ca este El bun si ne iubeste, ne ofera mantuirea pe care a pregatit-o cu mare grija. A ales intai poporul evreu caruia i-a dat sa respecte Legea. Apoi, cum Legea nu era mantuitoare, l-a trimis pe Fiul Sau unic Domnul Iisus Hristos sa se jertfeasca pentru noi, pentru iertarea pacatelor noastre si pentru mantuirea noastra. Domnul nu a venit sa strice Legea, ci sa o implineasca. Si Legea pe care a implinit-o a fost Legea iubirii, iubirea fata de Dumnezeu Tatal mai presus de orice prin facerea in toate a Voii Sale, si iubirea aproapelui ca pe noi insine, ba chiar mai mult, a zis sa iubim aproapele asa cum El ne-a iubit pe noi, adica pana la jertfa de sine, pana la a ne da viata pentru aproapele. Si ca sa nu avem dubii cine este aproapele, cine este cel pe care trebuie sa il iubim atat de mult, ne-a zis ca este pana si vrajmasul, cel care ne bleastama si ne prigoneste. Este greu de indeplinit acest lucru, adica dumneavoastra de exemplu trebuie sa fiti gata sa va dati viata pentru Elvis sau pentru altii pe care nu prea puteti sa ii iubiti, dar pe care iata cat de mult trebuie sa ii iubiti. Credeti ca sfintii lui Dumnezeu nu iubesc dupa porunca Domnului? Cand cineva ii bleastama pe sfinti si le ard icoanele, ce credeti ca fac sfintii, se razbuna sau se roaga Domnului sa ii binecuvinteze pe acesti „vrajmasi”, dupa cum au primit porunca de la Domnul sa faca? Sfintii nu se razbuna, ci ei se roaga pentru noi, pentru mantuirea noastra, pentru intoarcerea noastra pe calea cea buna, ei vor umple cu rugaciuni cupele cele din Apocalipsa. Credeti ca Domnul Hristos ne-a cerut noua sa ne binecuvantam vrajmasii si sa ne rugam pentru ei, iar El personal se razbuna pe acestia? Eu sunt convinsa ca nu. Dumnezeu este dragoste, si ajunge sa cititi la Ap. Pavel ce inseamna dragoste, si cum le rabda dragostea pe toate. Pai daca noua, niste muritori de rand, ni s-a cerut sa iubim atat de mult, cat credeti ca iubeste Dumnezeu? El este insa si dreptate, si in calitate de dreptate ne-a zis ca ni se va masura noua cu masura cu care noi masuram altora, ca vom fi judecati cu judecata pe care o sa o avem pentru ceilalti, ca vom fi miluiti daca si noi vom avea mila de ceilalti, si inca din Vechiul Testament erau fericiti cei ce erau milosi, ca de acestia si Dumnezeu va avea mila. Iata cum dreptatea lui Dumnezeu se sprijina pe faptele noastre, ne face noua dupa cum si noi facem altora…

    Acum, „teoria” este una, dar practica este problema. Concret cum facem si in ce biserica mergem din atatea cate exista? Eu va inteleg pozitia de crestin ortodox, si cine a simtit macar o data dulceata Harului lui Dumnezeu in aceasta biserica, nu se mai indoieste pana la moarte ca este biserica cea buna. Eu ma aflu din fericire in aceasta categorie, prin mila Domnului, insa nu pana demult ma aflam in alta tabara si stiu foarte bine ca oricate as spune nu as putea convinge pe nimeni, dar nici nu am voie sa ma supar „doar” pentru ca inca nu i-a randuit Dumnezeu sa simta Harul Sau in biserica ortodoxa. Si pe mine m-a framantat intrebarea cum ar putea toti oamenii sa intre in biserica cea buna, ca doar nimeni nu isi doreste raul, iar raspunsul este ca nu sta in puterea noastra acest lucru, ci doar in cea a lui Dumnezeu. Noi putem fi doar un fel de calauze, insa mai ales prin viata noastra de rugaciune catre Dumnezeu si cu rabdare, pentru ca El, Dumnezeu, va fi Cel care ii va lua pe fiecare de manuta si ii va aduce aproape de El. Noi putem doar sa ne rugam pentru ei si sa dam marturie ca in Biserica Ortodoxa se afla Harul lui Dumnezeu, iar mai departe va fi Dumnezeu Cel care ii va conduce in viata, si tot Dumnezeu este Cel care stie si oranduiala celorlalte biserici, nu-i treaba noastra asta … Aruncatul cu pietre nu este bun niciodata, iar faptul ca ceilalti arunca cu pietre nu ne indreptateste sa facem si noi la fel pentru ca noi avem porunca de la Domnul sa ii binecuvantam si sa ii iubim pe toti oamenii, chiar vrajmasi sa fie ei…
    Asta este pozitia mea si o consider una foarte fidela lui Dumnezeu.

    Apreciază

  91. Elvis zice:

    Doamnă Teo, e clar, cu dvs nu se poate vorbi raţional ! Sunteţi băgată până peste urechi cu capul în scrierile dvs „sfinte ” şi nu înţelegeţi nimic din jurul dvs ! Dacă să încerci să scrii corect gramatical e pentru dvs ceva minor, mă gândesc că, dacă n-aţi fi aberat de trepte în rugăciune, de muzica minunată şi plăcută urechii pe care o cântă preoţii ortodocşi, mi-aţi fi vorbit de cât de simpatici sunt maneliştii, pentru că şi ei dau tot atâta importanţă scrisului corect, ca şi dvs !

    Dacă fete, băieţi , bărbaţi sau femei, cu voci minunate date de Dumnezeu,doamnă, nu de Satana, îl cântă pe Iisus, ajungând să fie auzului la fel de plăcuţi pentru ureche ca vocea Mirabelei Dauer, nu văd unde vedeţi dvs ceva diabolic în asta, doar dacă sunteţi scrântită la minte, iertaţi-mi expresia, cu auzul pervertit şi ce e frumos , vedeţi urât şi ce e urât, vedeţi frumos !
    Dacă instrumente muzicale, create tot de Dumnezeu prin inspiraţia minţilor unor oameni iubitori de muzică, sunt folosite în Biserici spre lauda Lui şi a Fiului Său, iar nu văd, unde este problema ! Poate vă plac lălăiturile fără o melodie a preoţilor ortodocşi şi găsiţi bucurii tainice, în astfel de recitări a Bibliei ! Eu, unul nu găsesc , ba chiar mă deranjează , când intru în Biserici ortodoxe, citirea Bibliei în acest mod şi mi se pare o tâmpenie să cânţi lălăit versetele Bibliei, plecând de la ideea că , e minunat să cânţi şi cu atât mai mult , versetele Bibliei ! S-o facă , dar nu aşa ! Pentru asta Dumnezeu a inventat cântecul ! Dar preoţii ortodocşi fac două lucruri într-unul singur (câtă eficienţă !) şi cântă (groaznic) şi spun Biblia !

    Eu felicit toate bisericile protestante care au astfel de voci ca a Mirabelei Dauer, cu care îl laudă pe Dumnezeu şi Isus, folosind toate instrumentele muzicale, date nouă de Dumnezeu !

    Nu spun câtă lipsă de logică e în fraza ” Atat timp cat se confunda faptele legii (la protestanti) celei vechi cu faptele cele bune, eu zic ca sunt pe un drum gresit „, pentru că, iar aţi considera aceasta, atac la persoană ! Pentru liniştea dvs , ce fac eu aici, nu e atac la persoana dvs, ci la credinţele, ideile şi modul de gândire al minţii dvs ! Nu v-aş lăsa pe mână nicio pisică să o creşteţi, dar un om sau copil, aşa că hotărârea de a nu mai scrie pe aici , eu o găsesc binevenită, poate aşa, mai citiţi ce scrie Ciprian, Adriana, Diana, Gigi, Alexandru, oameni minunaţi, care chiar dacă se mai contrează în interpretări ale unor versete din Bibliei, se vede râvna de a afla Adevărul şi de a fi măcar logici, în ceea ce susţin ! Cu cât veţi privi mai mult la aceşti oameni şi vă veţi pune întrebări, la care ar fi bine să vă găsiţi şi răspunsurile, cu atât veţi avea şansa, poate, de a crăpa carapacea dogmatismului şi rigidităţii dvs ortodoxe şi să vedeţi frumuseţea lui Dumnezeu şi în alte interpretări ale Bibliei, cu ajutorul creierelor acestor oameni !
    Dacă studiul cărţilor preotului Cleopa, ale lui Arsenie Boca şi ale altor sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, v-au adus, doar, la aceste interpretări ale fraţilor şi surorilor dvs creştini, că tot ce cred ei este anatemizat (adică , despărţit de Dumnezeu şi Adevărul Lui ) şi faptele lor sunt Faptele Legii şi nu fapte venite dintr-o credinţă frumoasă şi sinceră pentru Dumnezeu, poate e cazul să mai citiţi şi altceva, pentru că, pentru mine, un observator în acest fenomen religios, sunteţi penibilă şi , din păcate, de toată jena, în gândire, nu numai pentru Biserica Ortodoxă, din care faceţi parte, ci pentru cei din jurul dvs ,cu care intraţi în contact ! La fel ca şi alţi idioţi şi alienaţi mistic din Biserica Ortodoxă, vedeţi în jur doar draci, oameni ai lui Satana , apostaţi , iar pe dvs luminind pur lumea din jur, cu lumina credinţei dvs şi ducând după puterile şi mintea dvs, flacăra pură a credinţei adevărate, când , de fapt , sunteţi o mistică bigotă, dogmatică, mărginită, periculoasă pentru oricine intră cu dvs în contact, datorită intoleranţei la orice nu poartă marca ortodox pe ea ! Şi întrebarea adresată Adrianei e penibilă, eşti ortodoxă 100% ?
    Doamnă, mistici ca dvs umplu cozile la moaştele scoase cu veselie de preoţii dvs ortodocşi şi sunt gluma şi ruşinea unui întreg popor ! „Credincioşi ortodocşi” se calcă şi îmbrâncesc ca ultimele animale fără minte, dar cu râvnă bisericească ortodoxă (adevărată) , să-şi arate devoţiunea pentru sfinţii lor …! Aţi ajuns de tot râsul în toată lumea şi între toate bisericile ! La ce alte Biserică, în afară de cea ortodoxă, mai vedeţi astfel de specimene credincioase ? Deşi unii sunt bătrâni, mintea le e mai mică decât a copiilor ! Unde este trăirea creştină în mintea şi sufletul lor de creştin ortodox (adevărat ) ? Au ajuns nişte animale fără minte, dogmatice şi superstiţioase, care cred că sfântul le va da sănătate şi le va ierta păcatele ! De Dumnezeu dinăntrul lor au auzit, prin versetele cântate de preoţii dvs ? E versetul din Evanghelia după Luca 17: 21 : Nu se va zice: „Uite-o aici!” sau: „Uite-o acolo!” Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.” ! Dar de iertarea prin sângele lui Isus au auzit sau i-au adormit lălăiturile cântate de preoţii dvs, până au ajuns la acele versete ? Şi când te gândeşti că toate acestea vi le spune un liber -cugetător ! Religia şi preoţii dvs au creat astfel de mişcări şi de oameni fără speranţă, sălbatici şi fără niciun control, oameni de care mi-e milă ! Şi dvs spuneţi că preoţii şi sfinţii dvs spun Adevărul ! Le văd roadele la cozile la aceste moaşte !!!

    Apreciază

  92. Adriana zice:

    Elvis,
    In toate este si vina omului, dar este si vina anturajului, sunt multe la mijloc. In toate bisericile si in toate locurile exista si oameni buni si mai putin buni. Este adevarat ca din unele locuri ies mai multi oameni de un fel decat din altele, dar nu este doar vina lor ca s-au nascut si au crescut in acel mediu, si nici mediul nu este in totalitate de vina din moment ce din el pot iesi si oameni de calitate.
    Hai sa dam noi dovada ca suntem ucenicii Domnului Hristos si sa facem ceea ce a zis El ca-i bine sa facem: sa ne rugam pentru cei care ne necajesc, si sa cerem Domnului sa ii binecuvinteze.
    Stii? La baza oricarui comportament agresiv uman (si nu ma refer doar la agresivitate fizica, ci si la cea verbala din jugniri, din vorbe grele etc) sta de fapt o rana sufleteasca inca nevindecata. Cine a fost ranit in viata sa, deseori raneste pe altii in acelasi mod, si fara sa isi dea seama daca nu este foarte atent la ceea ce face si zice. Si astfel din victima devine agresor. Sa ne gandim asa si sa Il rugam pe Domnul sa ii vindece, ca sa putem trai cu totii in pace si bucurie.
    Domnul fie laudat!

    Apreciază

  93. Elvis zice:

    Dragă Adriana, sunt de acord că mediul în care trăieşti, anturajul pot fi exemple rele pentru cineva, dar orice credinţă acceptată ca principiu de viaţă şi acţiune faţă de cei din jurul tău, este luată personal, prin liber-consimţământ şi alegere personală ! În virtutea discernământului pe care îl aştept de la fiecare fiinţă matură ,trecută de o anumită vârstă, judec cu toată forţa şi, chiar dacă nu mă crezi, înţelegerea, tiparele de gândire şi credinţele celor din jurul meu şi acolo unde le găsesc nocive pentru cei din jurul acelei persoane şi inclusiv lor, ca în cazul acestei doamne, replic cu toată duritatea şi argumentele de care sunt în stare !
    Pentru mine oamenii religioşi creştini ar trebui să se diferenţieze de ceilalţi, nu numai prin toleranţă la greşelile celor din jur şi rugăciune către Dumnezeu să-i schimbe ,pentru că, oricum nu-i poate schimba ,dacă ei nu doresc ( am fost creaţi cu posibilitatea de alegere a oricărui comportament ,chiar şi împotriva legilor divine cunoscute ), ci şi prin combativitate atunci când observă devieri grave de la linia corectă creştină !
    Gândirea sectantă este un tipar nociv de gândire întâlnit nu numai la creştinii ortodocşi , ci şi la cei protestanţi sau martori ai lui Yehova, cum ai putut observa aici, dacă ai urmărit discuţiile pe interpretări ale unor versete din Biblie, din punctul meu de vedere neimportante !
    De aceea, e important ca creştinii să-şi găsească principiile de viaţă comune, inspirate de pildele şi învăţăturile lui Isus şi ale apostolilor şi să lase deoparte, interpretările unor versete în care au păreri diferite . Riscă astfel să vadă în atei sau cei care nu au nicio tangenţă cu religia, parteneri de discuţie mult mai buni decât fraţi şi surorile lor creştine din toate Bisericile !

    Apreciază

  94. Adriana zice:

    Draga Elvis,

    Ai dreptate in ceea ce ai spus aici. Si uite, un sfant foarte drag ortodocsilor, Sfantul Ioan Gura de Aur a zis:

    „După cum sufletul fără trup şi trupul fără suflet nu formează omul, tot astfel nu se poate vorbi de dragoste faţă de Dumnezeu dacă nu este însoţită de dragostea faţă de aproapele.Vrei să ajuţi pe cineva? Nu te împiedec! Fă-o însă fără să păgubeşti sau să superi pe altul! Ne-au fost daţi învăţători nu ca sa ne războim unii cu alţii, ci ca să ne unim unii cu alţii.”

    Intr-adevar, cum ai zis, crestinii trebuie sa gaseasca ceea ce ii unesc pe ei, insa din pacate, insistand asupra a ceea ce ii dezbina, reflecta nesiguranta lor si frica in care inca isi traiesc credinta, si dupa cum ai vazut exemplele horror date de Dna. Teo, din pacate in biserica ortodoxa romana inca se convinge lumea prin metoda fricii, baga o spaima in om de la varste fragede pe care apoi cu greu o mai scoti din ei la varsta adulta. Si iti vorbesc in cunostinta de cauza, ca una care am trecut prin asa ceva. De curand insa am descoperit biserica ortodoxa a Greciei, si am vazut ca ea se aseamana prea putin cu a noastra, acolo lumea nu mai este convinsa prin frica, ca in Evul mediu, si asa cum inca se mai intampla pe la noi.
    Insa la cei care traiesc in frica, nu stiu daca tonul sever al altuia ii poate ajuta, sau dimpotriva ii imping intr-o frica si mai mare… Domnul Iisus a zis sa luam exemplu de la El pentru ca este bland si smerit cu inima, cred ca blandetea ii ajuta mai mult pe cei care traiesc in frica. De asta ziceam ca tonul cu care vorbim poate ca este important uneori pentru astfel de oameni care si asa sunt destul de raniti in sufletul lor pentru a mai putea suporta si alte socuri. Si vorbesc din experienta mea cu astfel de oameni fata de care si eu am gresit atat prin tonul meu, cat si prin ceea ce chiar tu ai sesizat foarte bine: „şi să lase deoparte, interpretările unor versete în care au păreri diferite”, adica mi-am sustinut si eu parerile pe versete in discutii contradictorii lungi si fara nici un folos nici pentru mine, nici pentru ceilalti. Din greseli mai invata omul.

    Ieri a fost inmormantarea unui preot calugar ortodox orb de la manastirea Sambata de Sus, parintele Teofil Paraian, este un parinte care ar putea servi multor preoti ortodocsi ca si exemplu crestinesc, uite ce zicea acest parinte:

    „Eu sînt sigur că merg în Rai. Cineva poate să spună că sînt mîndru. Dar nu pentru faptele mele cred că merg în Rai, ci pentru bunătatea lui Dumnezeu. Nu se poate să fi făcut Dumnezeu Raiul ca să-l ţină gol. Trebuie să ne potrivim cu Raiul, să ne placă în Rai şi să ne silim să-l cîştigăm, şi-l vom cîştiga. Căci Dumnezeu este Dumnezeul milei şi al îndurărilor. La slujbe auzim mereu că Dumnezeu bun şi iubitor de oameni este. Păi, de ce să nu credem că e bun şi iubitor, şi de ce să mă îndoiesc că mă va milui şi mîntui şi pe mine?“

    „Cel dintîi lucru care l-a spus Domnul Hristos după Înviere este cuvîntul: „Bucuraţi-vă!“. Un îndemn la bucurie şi un salut, în acelaşi timp. Noi ştim că grecii din vremea aceea (poate şi cei de acum) se salutau cu cuvîntul «Bucură-te!». Aşa încît unii au şi tradus cuvîntul acesta ca un cuvînt de salut, dar poate fi şi un cuvînt de îndemn la bucurie. Cînd Domnul Hristos S-a întîlnit cu femeile mironosiţe care se întorceau de la Mormîntul gol le-a spus: «Bucuraţi-vă!». Şi după aceea, îndată: «Nu vă temeţi!» Pentru că ele au intrat într-un fel de temere, le-a cuprins frica şi atunci Domnul Hristos le-a zis: «Nu vă temeţi!». Bucuraţi-vă, şi nu vă temeţi! (…) Despre bucurie, Domnul Hristos a zis: «Deci şi voi acum sînteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea, şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni n-o va lua de la voi». S-au bucurat ucenicii că L-au văzut pe Domnul după Înviere, au primit pacea Mîntuitorului după Înviere şi astfel s-au împlinit cuvintele Mîntuitorului dinainte de Pătimire. (…) Să ştim că dacă vedem că nu avem bucurie, ceva nu e în regulă; să ştim că dacă nu avem pace a sufletului, ceva nu e cum vrea Dumnezeu, ceva nu-i în rînduială. Să ştim că dacă n-avem curaj, dacă sîntem cuprinşi de teamă, ceva e rău în existenţa noastră, pentru că nu sîntem în legătură cu Mîntuitorul care ne susţine; dacă vedem că lucrurile nu merg aşa cum le doreşte Domnul Hristos, trebuie să schimbăm felul de a gîndi, de a lucra, de a acţiona în lumea aceasta.“

    Apreciază

  95. dianna zice:

    Nu mă pot abţine să fac o urare pe blogul ăsta. Prima urare!
    La cât mai mulţi creştini ca Adriana (indiferent de orientare)!
    Chiar dacă nu sunt de acord cu concepţiile tale doctrinare, în mod cert te respect pt atitudinea ta, Adriana.
    Mi-ar plăcea să întâlnesc cât mai mulţi oameni cu o astfel de atitudine. Bravo!

    Apreciază

  96. Elvis zice:

    Doamnă Adriana, dacă doamna Teo şi-a însuşit religia ei datorită fricii induse de preoţii din Biserica care a frecventat-o sau de la cine a învăţat-o, atunci când a devenit matură ar fi trebuit să discearnă în privinţa trecutului ei şi a sentimentelor care au făcut-o să-şi însuşească aceste credinţe sectante . Dacă tonul meu e sever şi nu e ca al lui Isus , este pentru că aşa sunt eu, sever cu toţi cei care cred că ei deţin adevărul absolut mai ales în chestiuni atât de sensibile şi complexe ca relaţia noastră cu Dumnezeu !

    Putem spune că o învăţătură e bună sau rea cu mintea noastră de acum, dar de aici, până a spune că Adevărul este în Biserica Ortodoxă şi cărţile sfinţilor părinţi ortodocşi e distanţa mare ! Pe mine aceste discuţii teologice mă obosesc foarte mult şi de atâta luptă cu tot felul de sectanţi fie ei ortodocşi ,catolici, protestanţi sau martori ai lui Yehova, am ajuns să-mi cam pierd răbdarea şi tonul calm ! Oricum, cred că am să ies din aceste discuţii şi fie ca fiecare să creadă ce vrea şi în cine vrea ! Va culege ce spune şi crede despre Dumnezeu şi cei din jurul lor !

    Apreciază

  97. Corina zice:

    Teo are dreptate.Eu sunt la Londra, iar aici au schimbat putin “ritmul”: in loc de rock s-au schimbat pe muzica de manele, doar ca le schimba versurile si canta despre Isus.
    Asta vrea Domnul?… Sau cantare duhovniceasca si din Psaltire?… Ce v-ati face fara instrumentele voastre muzicale… Vorbiti cu “Domnu” poate va lasa cu chitara sau orga in rai…

    Apreciază

  98. dianna zice:

    Maaaaaare păcat să cânţi la chitară şi orgă…
    În rai nu are ce căuta decât harpa, şi aia doar în mâinile nevinovate ale copilaşilor. Cel puţin aşa am văzut eu în unele picturi cu îngeraşi grăsuţi. :))
    Îmi cer anticipat scuze de la Corina, sunt într-o pasă bună. Nu mă pot abţine! :”>

    Apreciază

  99. Adriana zice:

    Of Elvis, nu era cu suparare. Inteleg ca rabdarea ta a fost greu incercata si imi pare rau…

    Adevarul este Cel care a zis: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata”, adica Domnul Iisus Hristos. Cata dragoste avea El de Casa Tatalui Sau, Templul in care se aduceau rugaciunile…
    Tare dragi imi sunt si mie bisericile unde se aduna oamenii care Il iubesc pe Dumnezeu…
    Relatia lui Dumnezeu cu fiecare om in parte este una foarte personala, si fiecare crede ca Domnul se afla acolo unde el L-a intalnit si s-a simtit iubit de El… Iar El ne cauta peste tot, dupa cum a zis ca va lasa cele 99 oite pentru a o cauta pe cea ratacita, si cata bucurie se face in cer cand aceasta oita este gasita si se intoarce la turma… Pastorul nostru cel bun este Domnul Hristos, si nu poate sa puna nimeni monopol pe El, ne iubeste pe toti la fel de mult si bate la usa inimii noastre asteptand sa ii deschidem. Nu da niciodata buzna ci asteapta sa fie poftit inauntru… Cata teama se afla la multi la gandul de a-I deschide, si cata bucurie la cei care au indraznit, care au avut curajul de a-L primi… Nu este cu suparare, ci cu mare bucurie! 🙂

    Apreciază

  100. mocanu marius zice:

    Sarivan Ciprian ce convingere religioasa ai?

    Apreciază

  101. Ciprian Sarivan cum crezi ca este bine sa scriem Iisus cu doi de i sau cu un singur i.Si de ce?
    multumesc anticipat

    Apreciază

    • Ciprian Sarivan zice:

      Domnule Marius. Sincer sa va spun nu stiu care ar fi bine sau corect. Am facut o cautare in greaca si este Isus. Cred ca mai important este credinta in Isus. Deja dumneavoastra hotariti cum sa scrieti. Mult succes in toate.

      Apreciază

  102. Adriana zice:

    Asa este, cea mai importanta este credinta in Fiul lui Dumnezeu indiferent ca ii spunem Iisus/Isus, sau Jesus, sau Gesù, sau Jésus etc.
    Articolul de fata se cheama „Ce spune Biblia despre inchinarea la icoane” si nu „Ce zice traditia” despre aceasta inchinare. Sa intrebe fiecare, in inima lui, pe Iisus ce zice El despre inchinarea la icoane, ca in El ne mantuim, si va afla raspunsul daca il cauta sincer.

    Apreciază

  103. dan zice:

    Dupa toate cate-s scrise aici,dupa atatea pareri si idei eu am ajuns la o singura concluzie, si va si dau un sfat cinstit:atunci cand se intalnesc in discutii credinciosii mai multor confesiuni religioase(baptisti,penticostali, ortodocsi,bogumili,new age, catolici,greco-catolici,mormoni,evanghelisti,martorii lui iehova etc.)ca sa nu se certe intre ei din cauza diferentelor de invatatura este mai bine sa vorbeasca despre fotbal,handbal,baschet cate si mai cate alte sporturi sau alte teme. Fiti si voi intelepti.N-are nici un rost aceste discutii, fiecare cu treba lui si cu credinta lui.La sfarsit se va trage linie.

    Apreciază

  104. baruch hashem zice:

    Ciprian, ai pus puncul pe ” i”. Felicitari. Ceea ce ai postat, este foarte corect si sa dea Dumnezeu, fiecarui cititor si nu numai, ochi sa vada, urechi sa auda si mai ales inima ca sa si inteleaga esenta acestor lucruri, pe care unii, spre nefericirea lor o neglijeaza, atragand multimea blestemelor peste romania si romani, intru-cat „inaltii prelati” ai ortodoxiei, au impus aceste reguli otrvitoare in sanul poporului, motiv pentru care suportam consecintele. Pomul este cunoscut dupa roadele lui. Ce s-a semanat in romania s-a si secerat : rusinea de a fi roman, hotie, inselaciune, escrocherie, minciuna, saracie si frustrari,lipsiti de toate binecuvatarile promise de Dumnezeu acelora care nu se vor inchina inaintea idolilor, ca romanii in general! Daca poporul raman se va trezi (da Doamne sa fie asa) blestemele vor disparea si vom putea intra in gratiile Tatalui ceresc. Am citit cateva pasaje ale celor ce au postat aici si observam cum unii se inchina mai bine prin vizualizarea unor imagini reprezentative, care sa-i ajute in acest act al lor. De ce? Si aici e si partea ta Ciprian si a mea si a celor ce cauta mantuirea si binecuvantarea neamului nostru, de a nu pune doar degetul pe rana , ci a si explica Biblic solutia de a fi „vindecati” de o asemenea uraciune !In primul rand , inchinarea nu se face cu ajutor uman (creatia unor figuri de sfinti sau imagini ceresti) ci cu ajutorul Duhului Sfant, ce intra in viata credinciosului in momentul nasterii din nou, asa cum ii spune si Isus lui Nicodim : ” Trebuie sa va nasteti din nou.. din apa si din Duh.Apa reprezinta Cuvantul lui Dumnezeu, care ascultat si crezut, va permite Duhului sfant sa ne nasca pentru Dumnezeu cum spune si Apostolul Petru 1:23. Asta va satisface asteptarile lui Dumnezeu si-I va fi deliciu deosebit, ca sa gaseasca pe cineva inchinator in Duh si Adevar , :” Ioan 4:24 ” Dumnezeu este Duh si cine se inchina Lui , trebuie sa I se inchine in Duh si Adevar ! Cum vedem in Ioan 17, adevarul este tot cuvantul Lui D-zeu , cand se ruga Mantuitorul, spunea „Tata, sfinteste-i prin adevarul Tau; Cuvantul Tau este ADEVARUL” Acum, aici este ESENTA vietii crestine ! Puterea credinciosului! Nu doar ca rugaciunile ii sunt ascultate, nu doar ca se bucura de prezenta Tatalui prin puterea Duhului Sfant,; nu doar ca numele ii este scris in cartea vietii si nu doar asteapta ziua revenirii Mantuitorului ci are si oportunitatea de a se ruga in DUH si ADEVAR, ceea ce constituie cea mai mare putere din Univers. Rugaciunea nu este doar ” a cere si a tot cere” ci rugaciunea , este a-ti deschide gura si sa proclami binecuvantarile fagaduintei Lui peste cei dragi tie, peste prietenii tai, peste toata romania etc. De ce? In apocalipsa 12:11 este scris : ” Ei ( credinciosii) l-au biruit (pe satana) prin sangele Mielului si prin Cuvantul marturisirii lor”. Sangele Mielului reprezinta pocainta de pacate, si cuvantul marturisirii este exact ce a facut si cristos cand a fost ispitit : „ESTE SCRIS” si proclama adevarul scris al Lui Dumnezeu! Ioel 3 spune : „Cel slab sa zica : „; cel lipsit sa zica dupa ce s-a rugat si a cerut de la Tatal binecuvantarea: sunt binecuvantat de Dumnezeu cu tot felul de binecuvantari; cel bolnav sa zica , : ” Prin ranile Lui Isus am fost tamaduit” si asta chiar daca nu vede si nu simte nimic, dar sa continue proclamarea cu credinta pana se va implini! Caci dumnezeu este credincios si-i rasplateste pe cei ce-L cauta cu toata inima. Asta si aici incepe viata de credinta, cum este scris: ” Cel neprihanit va trai prin credinta”. Dar credinta trebuie marturisita dupa dorinta, cum spune in Romani 10:10 ” Si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire ( salvare din necaz, vindecare, si la orice fel de binecuvantare) . Ferice de cei ce citesc , din orice cult religios ar face parte , sa dea Dumnezeu sa-L creada pe cuvantul Sau si asta il va face neprihanit (drept) in ochii si inima lui !

    Apreciază

  105. Adriana zice:

    Sa nu ne pripim nici cu judecata. Inchinarea se face in Duh si Adevar si la ortodocsi.

    Apreciază

  106. baruchhashem1 zice:

    Adriana

    O simpla deductie, pe baza Bibliei si zic eu, cei ce au ochi sa vada si inima sa inteleaga, fara a ofensa enoriasii, caci noi nu suntem chemati la asa ceva , ci sa ne ajutam reciproc analizand si tragand concluzii Biblice. 1) Daca va inchinati in Duh si Adevar, mai aveti nevoie si de alte mijloace vizualizate, care sa va confere o atmosfera mai apropiata de cer ( icoane, Picturi, statuete, etc.)? Atunci de ce crezi ca D-zeu e chiar atat de restrictiv cu acestea, cum spune si in Exod 20:4 ? Chiar credeti ca Duhul Sfant si Adevarul nu sunt suficienti pentru a crea acea atmosfera divina de inchinare ? Atunci pot sa spun ca rugaciunea nu este neaparat facuta cu placere si bucurie si poate lipseste ungerea, cand simti ca pur si simplu El, Duhul , preia nu doar controlul ci si calauzirea si tu devi un simplu spectator la ceea ce mijloceste El , prin intermediul buzelor tale, in locul tau si chiar te miri, cum se poate asa ceva , cum este scris ca de multe ori El mijloceste pentru noi, adica preia stafeta si o duce in locul nostru. 2)Inchinarea in Duh, nu trebuie confundata cu rugaciunea facuta din rutina, implinindu-se ce spune Mantuitorul , ca: ” Poporul acesta se apropie de Mine doar cu buzele , dar cu inima este departe de Mine”. Adevarat, eu n-am dreptul sa cataloghez pe cineva , ca se roaga prin Duhul sau doar cu mintea. Totusi e o diferenta uriasa intre cele doua feluri de inchinari. 3) Uita-te la roadele tarilor unde domina ortodoxia, in mod special,romania, bulgaria, grecia. Nu-mi face placere sa amintesc asa ceva, dar „pomul e cunoscut dupa roada lui”. Suntem cei mai inapoiati si frustrati de binecuvantarile care ii caracterizeaza pe cei ce cauta Fata Domnului. Priveste istoria israelului din vechime. Cand umblau dupa voia lui Dumnezeu, erau binecuvantati cu pace si prosperitate. Cand nu ascultau sau se alipeau de idoli erau pedepsiti in cele mai diferite moduri, inclusiv,saracia, foamete si diferite comportamente nedemne. As vrea si fim realisti, nepartinind cu unii sau cu altii , ci doar cu Cuvantul lui D-zeu !

    Apreciază

  107. Adriana zice:

    baruchhashem1,

    Sunt deacord ca exista crestini fatarnici care se roaga doar cu buzele, insa asta nu are legatura cu existenta sau absenta icoanelor. Si daca pe unii ii ajuta icoanele ca sa fie mai putin fatarnici, cu atat mai bine. Hristos a facut intotdeauna dupa credinta oamenilor, iar in vremea Lui stiti ca facea multe minuni pentru ca poporul sa creada in El. Chiar ii intreaba la un moment dat „deci nu puteti sa credeti decat daca vedeti semne si minuni?”, insa asta nu Il face pe Domnul sa renunte la a mai face minunile. ci dimpotriva, se serveste de tot ceea ce este necesar pentru ca oamenii sa creada in El. Daca unii ortodocsi au nevoie de semne si minuni pentru ca sa creada, pai le da aceste minuni, iar daca cercetati Ortodoxia o sa vedeti ca in ea exista cele mai multe minuni de la Dumnezeu. De asta ortodocsii sunt cei mai intransigenti fata de ceilalti crestini si sunt atat de convinsi ca doar Ortodoxia este cea buna, pentru ca sunt foarte intariti in credinta de toate minunile care se intampla in acest curent crestin.
    Cat priveste bunastarea materiala, nu sunt deacord ca poate fi luat ca si criteriu in evaluarea credintei in Dumnezeu pentru ca, pe de o parte sunt atatea exemple in Vechiul Testament de oameni saraci, chiar foarte saraci, dar drepti in ochii lui Dumnezeu, iar pe de alta parte, hai sa ii luam pe apostoli si pe primii crestini, ce bunastare materiala au avut? Absolut niciuna, dimpotriva, au trait in saracie si au fost omorati de pagani. Comorile noastre a zis Domnul sa nu le acumulam pe pamant unde le mananca moliile sau le fura hotii, ci sa le acumulam in Cer, asa ca adevaratii binecuvintati de Dumnezeu au multe comori in Cer, si asta nu puteti dumneavoastra sa evaluati, ci doar Dumnezeu.
    Asa ca sfatul meu este sa lasam judecata in mainile Celui caruia ea apartine, adica Domnul Iisus Hristos, pentru ca altfel, din nepriceperea de a o folosi cum trebuie, putem ajunge sa ne judecam si ne condamnam singuri, spre osanda noastra.

    Apreciază

  108. baruchhashem1 zice:

    Adriana
    Eu chiar cred ca esti o fata sincera si daca ne exprimam gandurile aici, nu inseamna ca si judecam in sens negativ lucrurile. Oricum , Biblia ne sfatuieste sa cercetam toate lucrurile si sa pastram ce este bun. Acum, desigur ca fiecare vede bun ceea ce vrea si in functie de mediul in care traieste si de izvorul din care se adapa. Daca vei intelege rugaciunea si inchinarea in Duhul , vei vedea ca ca icoanele sunt de prisos. Eu nu vreau neaparat sa te conving, dar nu crezi ca va jucati cu focul ? Ti-ai pus vreodata sincer intrebarea , ca daca totusi icoana este ceva ce poate starni mania lui Dumnezeu, ai continua pe mai departe ajutorul lor de a te inchina si numai pentruca asa ai fost invatata? Unde gasesti tu in viata sfintilor din Noul Testament un asa mod de inchinare. A, asa va invata traditia ? Ma rog… eu sincer nu m-as juca asa de usor cu mantuirea. Apoi sa nu crezi ca am facut o Evanghelie din bunastare! N-am vrut sa subliniez un aspect atat de dureros pe care il cunosc poate mai bine ca multi din tara, ce inseamna sa fi roman.In occdident, unde traiesc de 11 ani, cand se afla ca esti roman , lumea iti intoarce spatele, se stramba, te respinge sau te trateaza ca pe un gunoi, etc. De ce oare? Pentruca e asa de buna seva cu care am fost hraniti spiritual? Uita-te la comportamentul acelora care traiesc cu frica de Dumnezeu! Au cel putin o moralitate mult mai echilibrata. Suntem catalogati ca hotii europei, smecheri, mincinosi, inumani… N-as fi vrut sa vorbesc despre asa ceva vreodata, ca ma doare nespus de mult aceasta realitate si nu pot sa demonstrez contrariul, atata timp cat toate ziarele de aici, sunt pline numai de marsaviile savarsite de conationalii mei, pana acolo ca noi am reusit sa bagam groaza in populata autohtona! Se feresc de noi ca de diavol! Eu nu sunt catolic, dar foarte sincer cultura catolica , si-a facut mult mai bine tema cu ai lor decat preotii ortodocsi cu ai nostrii. Aici , stiu ca mult se vor simti ofensati, pe drept cuvant, stiind ca ei nu se incadreaza in randul celor „negativi”, si-si traiesc viata cu cinste si morala. Bravo lor, dar trebuie sa intelegem un lucru Biblic: peste fiecare natiune , exista o capetenie spirituala, care ii va marca istoria si asta in functie de cine asculta cetatenii tarii respective. Daca oamenii sunt mai credinciosi, si ingerii lui Dumnezeu , vor putea sa se manifeste (desigur pozitiv pentru acea natiune) si invers, cu cat natiunea este mai indepartata de Dumnezeu, mai multa amprenta diabolica va fi peste natiunea respectiva. E greu de crezut , dar Biblic adevarat, asa cum spune Apostolul Pavel lui Timotei : „…sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii, pentru imparati(presedinte)si pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii (guvernanti si parlamentari) ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si toata cinstea.” 2 Tim. 2:1-2

    Apreciază

  109. Adriana zice:

    baruchhashem1
    Dupa cum vorbesti, cred ca traiesti in Italia. Eu am avut timp de 5 ani de zile un prieten italian, si stiu care este situatia acolo. Am ajuns astfel sa imi fac prieteni italieni care ma respecta si ma apreciaza si nu se incadreaza in categoria celor pe care i-ai mentionat. Iar de trait, traiesc si eu intr-o tara catolica, Franta, si aici te pot asigura ca nu sunt nici vazuta rau, ba chiar dimpotriva, iar icoanele sunt foarte apreciate de multi catolici, chiar daca nu (mai) intra in cultul lor, ei fiind mai mult cu statuile. Eu am oferit icoane unor prieteni catolici de aici, si pot sa iti spun ca au fost profund impresionati si emotionati de cadoul primit, ba chiar mi-au zis ca de ceva vreme vroiau si ei sa cumpere.
    Acum, daca este vorba de mania lui Dumnezeu, nu cred ca se manie pentru inchinarea se face printr-o cruce pe care credinciosul si-o face asupra sa zicand: „In numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh”, exact cum fac si catolicii, doar ca la ei sensul este de la stanga la dreapta si nu de la dreapta la stanga ca la ortodocsi, degetele le tin altfel, dar astea sunt deja detalii, si catolicii isi fac cruce in fata statuilor lor si nu se intampla nimic rau, tocmai pentru ca inchinarea se face in numele Sfintei Treimi. Nimeni nu se inchina in numele unui sfant, asta se intelege gresit de cei carora le este frica de icoane.
    In rest, intr-adevar trebuie sa luam ceea ce este bun, asta insa nu cred ca ne da dreptul sa ii acuzam pe altii care vad binele altfel. Cand se va trage linia la sfarsitul acestei lumi, si va fi Judecata cea de pe urma, se va vedea lamurit cine a avut dreptate. Va fi insa prea tarziu. Asa ca ai dreptate, cu mantuirea nu ne jucam, iar daca icoanele sunt o piatra de poticnire pentru tine, pai atunci nu iti mai bate capul cu ele, ca se poate intr-adevar mantui omul si fara icoane, asta cu siguranta!!

    Apreciază

  110. Adriana zice:

    baruchhashem1,

    Uite, m-am gandit in dimineata asta ca poate nu ar fi rau sa incercam impreuna sa descifram modul in care ne judeca Dumnezeu astazi, adica pe noi cei care traim buna vestire, care traim legea Noului Testament. Si cred ca cel mai bun mod de a afla este sa Il lasam pe El sa vorbeasca, Cuvantul Lui se afla in Evanghelie.

    Iata cum zice in Evanghelia dupa Ioan:

    „Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului. Ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul nu cinsteste pe Tatal care L-a trimis.
    Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viata.”

    Este clar deci ca viata (si deci mantuirea) se afla in Cuvantul Domnului. Ce zice Domnul, care este aceasta judecata pe care a primit-o de la Tatal? Sa-l ascultam pe El sa vedem ce zice:

    „Ati auzit ca s-a zis: “Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau”.
    Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
    Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
    Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
    Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
    Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.”

    Vezi cum judeca Tatal, ce inseamna desavarsirea lui Dumnezeu Tatal, desavarsire pe care ne-o cere si noua? Sa ne iubim vrajmasii , cu cat mai mult nu o face Dumnezeu daca ne-o cere noua? Sa ii binecuvantam pe cei ce ne bleastama, cu cat mai mult nu o face Dumnezeu daca ne o cere noua? Sa ne rugam pentru cei ce ne fac raul, pai cu cat mai mult nu le doreste Dumnezeu binele celor ce il resping pe El, daca ne cere noua sa facem asa? Si chiar zice Iisus ca exact asta face si Dumnezeu Tatal care da soare si ploaie si peste drepti si peste nedrepti, si peste rai si peste buni. Si daca noi nu facem nimic bun imbratisand doar pe fratii nostri, pai cu cat mai mult nu face Dumnezeu care este bun?

    Iata cum legea Vechiului Testament de dinte pentru dinte si ochi pentru ochi nu se mai aplica in timpul nostru pentru simplul motiv ca pacatele omenirii au fost deja platite cu sangele lui Iisus, nu mai este nimic de platit si de razbunat, ci acum traim vremea iertarii si iubirii dupa cum Domnul a zis:

    „Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii.”

    Si cum ne-a iubit Domnul pe noi? Trimitand blesteme pentru greselile noastre? Nu! Ci dandu-si viata pentru noi, si inca rugandu-se pe cruce pentru UCIGASII LUI zicand: Tata iarta-i ca nu stiu ce fac!

    Revenind la icoane, in Apocalipsa se arata clar cum rugaciunile sfintilor se afla intr-un vas ca o tamaie bine mirositoare care urca la Dumnezeu, asa ca cei care ii iubesc pe acesti sfinti si le sunt recunoscatori pentru rugaciunile inaltate lui Dumnezeu nu au cum sa il supere pe Dumnezeu, ba chiar dimpotriva din moment ce sunt ucenicii si prietenii Sai.
    Domnul sa reverse binecuvantarile Sale asupra noastra, a tuturor!

    Apreciază

  111. baruch hashem zice:

    Sincer, imi face o deosebita placere sa pot gasi in tine o persoana deschisa, la dialog si inca pe un fundal civilizat si chiar crestin. In primul rand, eu traiesc langa Barcelona si oricum , daca am facut apel la cultura catolica, am facut-o doar pentruca roadele lor sunt mai pozitive decat cele pe care au format-o prelatii ortodoxiei in romania. Desigur, aici intervin mai multi factori ce contribuie la conturarea caracterului specific unei societati, insa raman ferm convins, ca in culise, sforile sunt trase de lumea spirituala ce stapaneste asupra lumii materiale. Ma bucur ca esti decisa sa ne intoarcem, dar cu sinceritate si fara prejudecati la Biblie si in mod special la Noul Testament, care pentru un crestin adevarat , ramane etalonul si punctul de reper, pe care trebuie construita orice parere si mentalitate, care sa deschida usa spre mantuire pe singura cale , Cristos. Daca vrei sa cercetam impreuna epistola lui Pavel, scrisa Galatenilor, cap.1:6-24. Cu acesti galateni, Pavel a avut o problema. Nu i-a condamnat , precum nici eu nu condamn biserica ortodoxa, dar trag concluzii, dupa cum mai spuneam , cercetand toate lucrurile si pastrand ce este bun.Problema cea mare a galatenilor , nu era ca ei n-ar fi crezut in Cristos, ci PROBLEMA era ca la credinta in Cristos, ei AU MAI ADAUGAT CEVA, si anume, traditia legii mozaice, adica niste forme ajutatoare, ca si cum credinta in Isus nu ar fi fost suficienta. De aceea ii si mustra in versetul 8 , unde avertizeaza asupra tentativei unora de a denatura Evanghelia, indiferent cine ar fi persoana care incearca sa faca asa ceva , sa fie si un inger, acesta trebuia catalogat ca „anatema” , adica despartit de Cristos. Ori niste forme ce se regasesc in ortodoxie, eu nu le regasesc nicaieri in Noul Testament, macar ca L-am citit cel putin de 30 de ori. Concret, sa vedem cateva exemple si te rog la flexibilitate si sinceritate!1) Unde gasesti vreun apostol sau ucenic, sau chiar vreun crestin din perioada respectiva , folosind cricifixurile . Sa nu ma intelegi gresit. Eu cred in Crucea de pe dealul Golgotei, unde cred, ca au fost spalate pacatele mele prin Sangele varsat de Mantuitorul.2) Unde vezi tu pe careva crestin, facand semnul crucii cu mana? Arata-mi un singur loc macar! 3) Unde vezi tu in Noul Testament vreo icoana facuta de mana omului , in fata careia sa se inchine credinciosii? 4) Arata-mi te rog un singur loc, in care sa ni se spuna ca Maica Domnului ar fi mijlocitoare intre D-zeu si om. Noi o respectam pe mama Mantuitorului ca pe o femeie credincioasa , ce si-a terminat alergarea pamanteasca in mare cinste si desigur ca va si primi o mare rasplata pentru tot ce a facut. Dar eu iti voi arata cel putin cinci locuri unde spune foarte clar ca numai Cristos este Cel randuit de D-zeu pentru a mijlocii inaitea lui D-zeu pentru noi (vazi cel putin 1Tim.2:5). 5)Unde gasesti tu in N.T. inchinarea la ingeri( in afara de o singura tentativa , dar si aceasta curmata imediat de inger in Apoc. 19:10). 6)Unde gasesti tu, ca s-ar fi botezat vreun copilas in Scriptura? Cand, intr-un caz, chiar si cei maturi au fost avertizati in ce conditii trebuia facut acest act (Luca 3) Botezul este „o marturie a unui cuget curat inaintea lui D-zeu” (1 Pet. 3:24). Un copil nu poate discerne intre bine si rau. Poate imi vei spune ca inca nu are pacat si ca atare se poate boteza, Caci doar sunt nasii care garanteaza pentru el. Unde scrie asa ceva? Copii primesc binecuvantarea, in functie de relatia parintilor cu D-zeu (1 Cor 7:14)! Nu cumva s-au facut niste adaugiri la Sfanta Scriptura, nepermise de D-zeu, cum afirma si Apoc. 22:18 ” Marturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta, ca daca va dauga cineva ceva la ele, D-zeu ii va aduga urgiile scrise in cartea aceasta” Acum , tu poate consideri ca va judec cultul ortodox, dar crede-ma ca dragostea adevarata, nu va fi nepasatoare ci se va regasi in starea care il domina si pe Pavel in Ro. 9:2-4. Doar pentruca iubesti pe cineva, nu inseamna ca l-ai si ajutat sa fie mantuit. Ori eu vreau sa cred ca si tu esti insetata in a-ti vedea cat mai multi semeni (romani) mantuiti.Binecuvantarile lui D-zeu sa nu te ocoleasca niciodata si dragostea Lui sa te marcheze pe vecie.

    Apreciază

  112. baruch hashem zice:

    Acest ultim mesaj , este pentru Adriana.

    Apreciază

  113. Adriana zice:

    baruch hashem

    Uite, eu am fost atee pana pe la 17 ani. Am ajuns credincioasa printr-o mica minune, si primul lucru pe care l-am cerut prin rugaciune in acel moment a fost sa ma lamureasca Dumnezeu care este credinta cea adevarata dintre toate cate exista. Eram deja botezata din cauza ca familia este ortodoxa, si sincer, consider Botezul meu valabil. In consecinta, prima biserica pe care am studiat-o a fost cea ortodoxa, apoi printr-o insiruire de evenimente din viata mea am ajuns sa o studiez si pe cea catolica, si apoi am ajuns sa cunosc si din gandirea protestanta, daca ma pot exprima asa.
    Acum ca sa iti raspund la intrebari. In primul rand imi pare rau sa aud ca si in Spania exista un curent antiroman ca si in Italia, insa nu Ortodoxia este de vina. Daca romanii care ajung acolo ar fi ortodocsi ca la carte, daca pot sa zic asa, nu ar avea nimeni probleme cu noi, dimpotriva. Eu nu apar o religie sau alta, interesul meu nu este sa judec pe nimeni si sa ma fac avocatul nimanui, ci ma intereseaza care este Adevarul care mantuieste, pentru ca Adevarul este o persoana de fapt, este Insusi Iisus Hristos si pe mine El ma intereseaza.
    Acum sa incepem cu Apostolul Pavel. Dupa cum singur a zis, el nu a primit Evanghelia de la oameni, ci direct de la Domnul, si interzice primirea unei alte Evanghelii chiar de ar fi un inger cel care ar da-o. O sa vezi ca exact pe acelasi paragraf se bazeaza si ortodocsii cand nu vor sa accepte credinta eterodoxa, cum zic ei. Si acum sa ma explic. Daca citim Evanghelia o sa vedem ca il avem pe de o parte pe Apostolul Pavel care a primit Evanghelia de la Domnul si a propovaduit-o mai ales la pagani, si pe de alta parte ii avem pe ceilalti Apostoli care si ei tot de la Domnul au primit-o fiind ucenicii Lui. In Biblie vedem cum acesti apostoli au pus bazele primei forme de ierarhie bisericeasca si mai vedem la un moment dat cum crestinii se certau intre ei, caci zice Ap. Pavel „Caci, fratii mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe mi-a venit stire ca la voi sunt certuri; Si spun aceasta, ca fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos! Oare s-a impartit Hristos? Nu cumva s-a rastignit Pavel pentru voi? Sau fost-ati botezati in numele lui Pavel?” Paragraful este mai lung (Corinteni 1, capitolul 1), dar ideea este ca toti crestinii se boteaza si se mantuiesc doar in Hristos, nu exista alt nume in care sa avem mantuirea decat Iisus Hristos. Cu asta toti crestinii sunt deacord si aceasta este Evanghelia pe care Ap. Pavel ne-a cerut sa o pastram nemodificata. Nici un ortodox nu zice ca s-ar mantui prin icoane, ingeri, maica Domnului sau oricine altcineva, la toti ortodocsii mantuirea se face prin Iisus Hristos. Asa ca ei nu au introdus nimic in Evanghelie.
    In ceea ce ii priveste pe mijlocitorii catre Dumnezeu, cred ca acest aspect il intelegi tu gresit si iti este ca o piatra de poticnire. Sa incep cu maica Domnului. Vizualizeaza te rog paragraful nuntii din Caana Galileei, ce s-a intamplat acolo? Oamenii aceia nu mai aveau vin, timpul Domnului de a face minuni inca nu venise, si ce se intampla? Intervine mama Sa care ii cere sa ii ajute pe acei oameni. Si desi timpul Sau nu venise, Iisus face ascultare mamei Sale, cum era dator sa faca ca si fiu al ei, si face minunea. Nu maica Domnului va face minunea, ci Domnul Iisus Hristos o va face la rugamintea mamei Sale. Iar eu sunt convinsa ca Domnul Iisus asculta pana astazi rugamintile mamei Sale. Oamenii aceia de la nunta puteau sa ceara minunea direct de la Domnul, nu-i asa? Si daca ar fi cerut cu credinta si insistenta, ar fi primit-o, eu asa cred. Si uite ca a fost totusi nevoie de interventia mamei in acel caz. La fel si astazi, putem cere totul de la Domnul, El este cel care ne da, si totusi apelam si la preoti care se roaga pentru noi, nu? Ca stiu ca si la protestanti pastorul se roaga pentru credinciosi. De ce? Este nevoie cumva de mijlocirea acestuia fata de Domnul? Sau eu de exemplu, cer prietenilor sa se roage pentru mine desi stiu ca Domnul imi asculta rugaciunile, insa la fel de bine stiu ca lui ii este bine placut sa ne rugam unii pentru altii. Exact asta este si „mijlocirea” sfintilor. Termenul este ales in mod nefericit si de asta este o poticnire pentru multi, ca in realitate nu inseamna altceva decat faptul ca oamenii se roaga unii pentru altii Domnului, iar sfintii in mod deosebit se roaga Domnului pentru ceilalti, si nu stiu acum unde exact sa caut paragraful, dar stiu ca scrie in Biblie ca lui Dumnezeu ii place sa ne rugam unii pentru altii.
    Revenind acum la obiectele de cult, cu siguranta ca primii crestini nu le aveau, ci ele au fost adaugate in timp. Cei care le folosesc sunt convinsi ca adaugarea lor s-a facut sub inspiratie divina, dar oricum ar fi, obiectele de cult nu constituie intr-un nici un caz Evanghelia, adica daca de exemplu imi fac semnul crucii, cu ce am modificat Evanghelia, adica faptul ca mantuirea o am prin Iisus Hristos? Eu nu modific acest lucru ci dimpotriva, il intaresc prin acest semn, caci imi manifest credinta in mantuirea prin moartea pe cruce a lui Iisus. Sau daca am o icoana cu un sfant, prin ce modific Evanghelia? Eu cred ca dimpotriva, o intaresc, pentru ca imi manifest increderea ca prin credinta in Iisus Hristos, si prin ascultarea in fapte a cuvantului Sau, acum este posibila trecerea de la moarte direct la viata, trecerea in Imparatia Domnului, acolo unde acum se afla Sfintii Sai, iar prin cinstirea icoanelor nu fac altceva decat sa arat respect fata de acesti prietenii Domnului, cei care in momentul in care noi doi vorbim pe acest site despre Iisus, ei vorbesc in mod direct cu Iisus, fata catre fata! Acum ii respect pe ei, si prin ceea ce fac incerc sa ajung langa ei, adica sa ma mantuiesc si eu la fel ca si ei. Si daca acum il rog pe Domnul pentru mantuirea si a altor oameni decat a mea proprie, de ce as inceta sa il rog in momentul in care as ajunge langa El? Pai eu cred ca daca intr-o zi ajung acolo, o sa Il rog cu inca si mai mare tarie! Ei, asta fac sfintii, asta este acea „mijlocire” a sfintilor de care iti este teama. Ca si fara rugaciunile mele pentru altii, oamenii se pot mantui, nu-i asa? Crezi ca asta o sa ma faca sa renunt la aceste rugaciuni? Eu iti spun sincer ca nu o sa renunt nici taiata in bucati, rugaciunea este o tamaie bine mirositoare Domnului chiar daca mantuitor este doar sangele Lui varsat pentru noi!
    Acum cred ca am raspuns la cam toate intrebarile. Daca ceva mi-a scapat, te rog sa imi zici ca sa fac completari.

    Apreciază

  114. baruch hashem zice:

    Adriana
    Fara prejudecati, foarte sincer, vad in tine o mare aparatoare a ortodoxiei.Ma rog, sa faci cum crezi tu ca este mai bine pentru tine; sa fi incredintatat in ceea ce faci, fiind asigurata ca ai o relatie personala cu Mantuitorul si vei fi salvata. Si eu am fost foarte multi ani ortodox, dar acum am ajuns (un eretic in conceptia preotilor ortodocsi) un neoprotestant. Nu exista (pentru mine cel putin) termeni de comparatie intre ceea ce eram inainte ca ortodox si ceea ce am devenit ca neoprotestant. In primul rand e vorba de „nasterea din nou” pe care foarte multi ortodocsi o confunda cu religiozitatea si sinceritatea. In realitate este un fenomen care-ti schimba tot universul tau launtric, chiar cu 180 de grade. Si inainte eram religios, ca ortodox, dar acum pot sa spun ca relatia mea personala cu D-zeu a devenit centrul existentei mele. Cand inveti sa ai o relatie practica cu El si cand gusti din profunzimea Nu doar sentimentala a Fiintei Lui, ci interesul Sau special cu tine, nu poti sa nu fie Nr. 1 in viata ta. Acum , fiecare are parte de cat simte ca are nevoie , cum este scris: „El satura dupa dorinta tot ce are viata”. Nu vreau sa spun ca toti neoprotestantii au o viata incomparabila fata de ceea ce se practica la ortodocsi, caci padure fara uscaciuni nu exista , dar ca sa-i numeasca preotii (mai ales) pe acestia eretici, cum afirma ei insisi deseori :” iarta-i Doamne caci nu stiu ce fac”. Apropo, ai putea sa imi dai un singur motiv, Biblic, pentru care un (neo)protestant ar fi un eretic? Unul singur, motivat cu Scriptura? Multumesc. Pacea fie cu tine!

    Apreciază

  115. Adriana zice:

    baruch hashem,
    Stiu despre ce nastere din nou vorbesti, iti spun la fel de sincer ca ceea ce ai trait tu la neoprotestanti, am trait si eu cand i-am descoperit pe catolici, asa ca si eu ar trebui sa ma numesc eretica, dar nu prea ma sinchisesc de treaba asta. Pentru mine neoprotestantii nu sunt eretici, ci asa cum scrie in Biblie, nimeni nu poate sa il marturiseasca pe Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu daca nu il are pe Duhul Sfant.
    Acum, cei din bisericile cu traditie apostolica, ortodoxa si catolica, tocmai pentru ca au fost educati in acest spirit apostolic, adica au fost educati ca doar cei care sunt urmasi ai apostolilor ucenici ai Domnului sunt cei cu credinta buna, pe de o parte s-au ceartat intre ei timp de secole si inca o mai fac o parte din ei, exact cum faceau crestinii pe vremea Ap. Pavel, si s-au considerat reciproc eretici si despartiti de biserica mama, biserica care pentru fiecare era mama daca era cea proprie, si pe de alta parte, ei uita ca apostolul Pavel nu era de pe linia celor 12 apostoli ucenici, asa ca traditia apostolica, asa cum este inteleasa de aceste doua biserici, nu poate fi un criteriu absolut pentru a-i considera pe ceilalti eretici. Catolicii au inteles pana la urma acest lucru si nu il mai considera eretic pe nici un crestin. Incep si ortodocsii sa inteleaga, si intr-adevar este mai greu cu ortodocsii, cu greu accepta, daca accepta, ca sunt crestini adevarati si catolicii, si inca si mai greu sau deloc ii accepta pe (neo)protestanti. Cunosc acest adevar, si sincer imi pare foarte rau ca se lupta intre ei crestinii ca sa demonstreze cine detine adevarul, de parca cineva L-ar putea detine pe Hristos. Ei cred ca Adevarul, adica Hristos, se afla in religia lor, in timp ce lucrurile stau exact pe dos, religia este o cale spre Hristos. Calea care tie ti s-a potrivit mai bine pentru a-L gasi pe Hristos este neoprotestantismul asa cum pentru mine a fost la un moment dat biserica catolica. In timp insa am vazut ca in acelasi punct as fi ajuns si daca as fi inteles Ortodoxia asa cum trebuie, dezbracata de toate prejudecatile si supertitiile umane, si stii cum mi-am dat seama? Cand am inceput sa am contact cu Ortodoxia greceasca care este foarte diferita de cea romaneasca. Vorbind cu grecii, si vazand ca la ei ortodoxia arata cu totul altfel decat la romani, am inteles ca Ortodoxia este una, iar modul in care este traita de un popor este cu totul alta, poporul este cel care o imbraca cu tot felul de lucruri straine ei. Cand un preot grec mi-a explicat de ce este buna ortodoxia, ceea ce imi zicea el era exact ceea ce eu traisem in biserica catolica, si cand el incerca sa ma convinga de ce nu ar fi buna biserica catolica, pai ceea ce imi zicea el eu traisem in biserica ortodoxa romana. Asta mi-a deschis foarte mult ochii si m-a facut sa inteleg ca de fapt felul de a fi al unui popor isi pune foarte mult amprenta asupra modului de a vedea si a intelege lucrurile, si nu invers. Nu Ortodoxia isi pune amprenta pe poporul roman, ci poporul roman isi pune amprenta pe Ortodoxie si o alege ca fiind mai potrivita firii lui. Daca nu ar fi asa, ar fi trecut la altii de multa vreme romanii. Sau rusii de exemplu, ei au fost crestinati in secolul X, si tarul Vladimir care traia atunci si care a hotarat ca poporul sau trebuie sa aiba o religie, a trimis oameni ca sa studieze ortodoxia greceasca, biserica latina (catolica) si religia musulmana. Si la sfarsit a ales-o pe cea greceasca din cauza cantarilor ei, si asa i-a obligat pe toti oamenii sa se boteze, si acum rusii sunt mari ortodocsi, dar diferiti si de greci si de romani. Asa ca poporul este cel care isi alege religia si inca o adapteaza dupa felul lui de a fi si de a intelege lucrurile.
    Pana la urma, important este faptul ca nimeni din cei care cred in Iisus si fac in fapte cuvintele Lui, nu poate fi eretic doar pentru ca nu este copie la indigo al acuzatorului sau. Daca scrie in Evanghelie ca nimeni nu poate zice ca Iisus Hristos ete Fiul lui Dumnezeu si mantuitorul nostru, decat daca il are pe Duhul Sfant, pai atunci inseamna ca toti neoprotestantii si toti cei care il marturisesc pe Iisus Hristos il au pe Duhul Sfant!
    Pacea Domnului sa fie si cu tine!

    Apreciază

  116. Vasile zice:

    Adriana,
    O intrebare:studiezi teologia ortodoxa?

    Apreciază

  117. Adriana zice:

    Nu la facultate, daca asta este intrebarea.

    Apreciază

  118. baruch hashem zice:

    Adriana
    Nu-ti poti imagina cat ma bucur pentru tine, ca esti nascuta din nou, coditia Biblica ca cineva sa devina copil al lui D-zeu. Faca Domnul ca toti ortodocsii romani sa aiba parte de acest fenomen divin si cjiar si ceilalti , indiferent din ce confesiune religioasa ar face parte. Atunci n-ar mai vorbi nimeni dintre noi de culte religioase, ci doar de CRISTOS. Daca ai remarcat, niciodata nu am facut propaganda vreunui cult religios, doar am afirmat ca ma regasesc in spiritualitatea neoprotestanta, unde consider eu, ca se pune un foarte mare accent pe aceasta „nastere din nou” fara de care , cum afirma insusi Mantuitorul, nimeni nu poate sa intre in imparatia lui Dumnezeu !Ioan 3: 1-12. Daca l-ai remarcat pe Nicodim , un ” un invatator al lui Israel”, macar ca facea parte din poporul ales si din gruparea religioasa cea mai stricta al vremii respective,(acesti „farisei” aveau un stil de viata aparte, pana acolo ca posteau de 2 ori pe saptamana, faceau milostenii, se rugau si mijloceau pentru natiunea yehudimica), totusi, erau despartiti de Dumnezeu. Era nevoie de o schimbare radicala in viata intregului popor , care era periclitata de a fi „taiat” Ro. 11:20. Nu sunt adeptul niciunui cult religios ci pur si simplu, de a deveni acele fapturi innoite prin Duhul lui Dumnezeu. De la preoti, pastori , pana la cei mai nepretuiti enoriasi , sa-L cunoasca pe Dumnzeu nu doar cu mintea ci cu duhul lor renascut prin Duhul Sfant, prin credinta. Ca si crestinievanghelia avertizeaza si asupra pericolului de lepadare Ro. 11:22.Copii lui D-zeu au o lupta, dar nu cu oamenii, sau cu alte confesiuni religioase, ci cu spiritele ce guverneaza peste state, orase, sate etc. Efes. 6. Aici, fiecare copil al lui D-zeu are un rol important, caci viata multora din jurul nostru , dpind si de noi, chiar in foarte mare masura. Oricum, dorinta mea este sa stiu ca , cat mai multi romani sunt mantuiti! Ca noi postam pe acest site, nu stiu cata valoare poate sa aiba, totusi, exista o lupta spirituala, conform Apoc 12 :11 si acesta e deliciul meu(pentru romania). Faca D-l ca harul , pacea si bucuria prezentei Lui, sa te calauzeasca neincetat!

    Apreciază

  119. Vasile zice:

    Adriana
    De unde cunosti daca esti pe linia si in spiritul Bisericii Ortodoxe.Cum iti dai seama sa nu cazi in erezie,cand singura ai recunoscut ca erai sa imbratisezi alta credinta.
    O alta chestiune:putin mai sus ai facut o scurta referire la botez si nu se intelege clar ce ai vrut sa scri sau poate nu am inteles eu bine.Dar hai sa te ajut daca pot spune astfel,printr-o intrebare:botezul in numele cui se savarseste?
    Multumesc ca ai raspuns la intrebare.

    Apreciază

  120. Adriana zice:

    Vasile,

    Cand m-am botezat sunt sigura ca preotul a zis:

    „Boteaza-se roaba lui Dumnezeu Adriana in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin”
    De asta consider Botezul meu valabil.

    Cat despre erezii, spune-mi te rog definitia pe care o folosesti pentru a defini o erezie, si atunci iti voi raspunde si eu la intrebare. Iar o alta credinta nu am imbratisat, ca tot crestina am ramas.

    Apreciază

  121. Vasile zice:

    Adriana,
    Cum ar fi botezul invalid dupa parerea ta?

    Apreciază

  122. Adriana zice:

    Daca nu s-ar face in numele Sfintei Treimi, nu cred ca ar fi valid. De aceea din punctul meu de vedere este valid si Botezul catolicilor si cel al protestantilor, pentru ca toti il fac in apa si foc.

    Apreciază

  123. Vasile zice:

    Adriana
    Inca o intrebare:
    Sti care este pozitia B.O. fata de botezele eterodocsilor?(catolici,protestanti).Te rog scriemi-le.

    Apreciază

  124. Adriana zice:

    Botezul catolicilor este considerat valid de B.O. Cel al protestantilor nu stiu, nu m-am interesat, insa in general B.O. este mai reticenta fata de ei. Timpul le va rezolva pe toate.

    Apreciază

  125. mihailandrei zice:

    Cinstirea chipuri de heruvimi(ICOANELOR) – ce erau in templu – niciodata nu a fost dezaprobata de Hristos sau de Sfintii Apostoli.

    Dumnezeu Insusi – Care a poruncit categoric prin porunca II a Decalogului a nu ne inchina la idoli – a poruncit a se face chipurile de heruvimi(ICOANELOR)care erau pe chivot, ceea ce inseamna ca acesti heruvimi lucrati de mana de om sunt icoane si nu idoli.

    Dispozitiile Legii Vechi arata ca reprezentarea unor personaje sau simboluri religioase(ICOANELOR) erau ingaduite.

    „Apoi sa faci DOI HERUVIMI DE AUR si sa-i faci ca dintr-o bucata….Heruvimii acestia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar fetele să si le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.”(Iesire 25, 18-22)

    Chiar Iosua ,s-a inchinat in fata Chipurilor de Heruvimi(ICOANELOR).

    „Atunci Iosua si-a sfasiat vesmintele sale, A CAZUT CU FATA LA PAMANT inaintea chivotului Domnului si a stat asa pana seara si el si batranii lui Israel si si-au presărat pulbere pe capetele lor „(Iosua Navi 7,6)

    Cum ICOANA Heruvimilor ,nu este idolatrie,
    Tot asa ICOANA Mantuitorului, nu este idolatrie.

    Ce este asa greu de inteles?

    Apreciază

    • Ciprian Sarivan zice:

      Dumnezeu nu spune sa se inchine heruvimilor, erau simple elemente decorative. Sa ai icoane in casa nu e pacat. E pacat sa te inchini lor.
      Iosua nu s-a inchinat heruvimilor. Daca cineva cade in fata ta nu inseamna ca tu esti Dumnezeu.
      Traducerea din greaca a cuvintului icoana nu inseamna desenul care il ai tu in casa si realizarea exacta. Daca icoanele din casa ta sunt realizarea exacta a lui Isus nu pot decit sa te felicit.
      Inchina-te si mai departe in fata lor care e problema, nimeni nu-ti interzice.

      Apreciază

  126. mihailandrei zice:

    Daca icoanele sunt idoli , atunci chivotul calca porunca!
    Daca icoana nu este idol, atunci nici chivotul, nici icoanle ortodoxe nu calca porunca.

    Există mai multe pasaje biblice care vorbesc despre Fiul ca si chip/ICOANA a Tatălui:

    „El este–- chipul/icoana/εἰκὼν–- Dumnezeului Celui nevăzut”(Col 1, 15);

    „Iisus Hristos, ca om, este–- chipul/icoana/εἰκὼν–- lui Dumnezeu „(II Cor. 4, 4).

    Apreciază

  127. mihailandrei zice:

    Icoanele noastre sunt tot „decorative”!

    Icoana este o predică în imagini, care îl ajută pe creştin în rugăciune.
    Crestinii Ortodocsi nu cinstesc icoanele, ci sfintii care se gasesc in icoane.

    Cand sarut o icoana mintea nu trebuie sa fie la materialul din care este facuta icoana, ci la sfantul reprezentat in icoana.

    Oare cand un copil saruta poza mamei sale, oare se gandeste la hartie???

    Asemenea si un crestin; cand saruta mana Domnului Hristos din icoana, oare mintea lui saruta lemnul sau sticla?

    In fata icoanelor ceri mijlocire si ajutor duhovnicesc, nicidecum nu le rostesti: “Miluieste-ma, caci tu esti dumnezeul meu.”

    Crestinii ortodocsii se roaga in prezenta icoanelor (asa cum evreii se rugau in prezenta icoanelor /heruvimilor), dar nu la icoane.

    Ortodoxia nu idolatrizeaza nimic din ceea ce inseamna creatie.

    Nici icoanele, nici sfintii nu sunt inlocuiti cu Dumnezeu, ci doar sunt cinstiti, dupa cuviinta. Daca noi ii pretuim pe sfinti , cu atat mai mult Il cinstim pe Dumnezeu.

    Niciodata in istoria ei, Biserica Ortodoxa n-a cazut in idolatrie, pentru ca idolatria inseamna inlocuirea lui Dumnezeu cu altceva.

    Apreciază

  128. Adriana zice:

    Mihailandrei,
    Si tu si Ciprian, spuneti acelasi lucru in ceea ce priveste icoana ca si reprezentare a unor oameni sau a unor ingeri, dupa caz, si nicidecum ca un obiect care sa il reprezinte pe Dumnezeu, si deci caruia sa ne inchinam ca lui Dumnezeu. Icoana intr-adevar nu este obiect de idolatrie care sa il inlocuiasca pe Dumnezeu, Dumnezeu fiind singurul caruia trebuie sa ne inchinam.
    Insa te rog sa ma ierti daca te contrazic oarecum, pentru ca, chiar daca Ortodoxia intr-adevar nu invata idolatria, totusi confuzie exista, si eu am fost luata la rost de anumiti ortodocsi cand am zis ca imi plac icoanele, dar nu ma inchin lor, ci ma inchin doar in numele Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Pentru aceasta simpla marturisire am fost acuzata ca nu-i cinstesc pe sfinti pentru ca nu ma inchin lor si icoanei lor. Una este a saruta chipul mamei sau al unui sfant, chiar si pe hartie sa fie acest chip, si alta este sa te inchini lui. Eu ma inchin doar lui Dumnezeu, chiar si atunci cand sunt in fata unei icoane care reprezinta un sfant, eu tot lui Dumnezeu ma inchin. Si iata ca anumiti ortodocsi m-au acuzat ca nu am respect fata de sfinti. Asta m-a facut sa fiu mai atenta la cuvintele anumitor rugaciuni ortodoxe, pentru ca nu degeaba acestia s-au aratat atat de suparati, de undeva trebuia ei sa fi invatat ca trebuie sa te inchini icoanelor. Si asa mi s-au deschis ochii si am vazut ca de fapt rugaciunile ortodoxe contin deseori referiri la inchinaciune catre sfinti. Iti dau un exemplu, Sfanta Fecioara Maria. Eu am ales-o ca protectoare de la inceputul vietii mele ca si crestin, am icoane cu Maica Domnului care imi plac foarte mult, sunt convinsa ca rugaciunile ei catre Fiul Sau sunt cele mai puternice in comparatie cu ale noastre, insa nu pot deloc sa spun de exemplu Acatistul Icoanei Maicii Domnului sau altele ca acesta in care se roaga asa:
    „Toate puterile ceresti Te vad, de Dumnezeu aleasa Fecioara, pururea stand inaintea Tronului Slavei Imparatului Ceresc si pentru crestini rugandu-Te Fiului si Dumnezeului Tau, Cereasca Imparateasa; iara noi, pacatosii, pe pamant vazand sfanta icoana Ta si la dansa cazand, Tie ne inchinam cu bucurie, strigand: Aliluia!”

    Si eu am stat in genunchi in fata icoanei Maicii Domnului si am rugat-o sa se roage si ea pentru mine Fiului Sau, insa niciodata nu m-am inchinat ei, ci de inchinat m-am inchinat doar Fiului ei, si Tatalui si Duhului Sfant, deci doar lui Dumnezeu. In fata icoanei m-am inchinat, dar niciodata nu m-am inchinat Sfintei Fecioare, ci doar lui Dumnezeu, dar iata ca din rugaciune se intelege ca Maicii Domnului ne inchinam, ori nu este asa. Si rugaciuni ca acestea sunt multe in Ortodoxie, si de aici confuzia…

    Apreciază

  129. mihailandrei zice:

    @Adriana

    Exista notiuni teologice care fac diferenta intre „Adorarea” lui Dumnezeu si „Cinstirea” sfintilor, or este clar pt orice credincios ortodox ca unul este Dumnezeu omnipotent ,omnistient si omniprezent caruia i se cuvine toata cinstea si inchinaciunea.

    Noi dam toata slava lui Dumnezeu iar sfintilor respectul cuvenit !

    Ei sunt un model pentru noi! Vedem cum au crescut in cuvantul Domnului si incercam sa luam exemplu!

    „Fiţi URMATORI mie, precum şi eu Îi sunt lui Hristos” (I Corinteni 11,1).

    EI nu sunt „dumnezei”, sunt exemple de viata, ne invata sa fim curati, milostivi, drepti .

    „Aduceţi-vă aminte de mai MARII VOSTRI ,…priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi le URMATILE credinţa” (Evrei 13,7).

    Cinstirea NU e inchinare!

    Nici un ortodox nu confunda aceasta CINSTIRE adusa sfintilor cu INCHINAREA adusa lui Dumnezeu.

    Cinstirea o gasim si in cele 10 porunci date de D-zeu lui Moise: sa ne cinstim partinii, si desigur sa ne cinstim si apropiatii, mai precis sa ii respectam.

    Inca in viata pamanteasca, Sfintii au fost înzestrati de Dumnezeu cu felurite daruri, fapt pentru care oamenii le-au dat o cinstire deosebita,in Vechiul Testament, proorocul Ilie era CINSTIT/venerat pentru minunile pe care le facea…

    „Cand Obadia mergea pe drum, iata i-a iesit înainte Ilie. Obadia l-a cunoscut si A CAZUT cu fata la pamant, zicand: „Oare tu esti domnul meu, Ilie?”(1 Imparati 18,7)(III Regi 18,7).

    De asemenea si proorocul Elisei….

    ” Iar ea apropiindu-se, a cazut la picioarele lui si S-A INCHINAT pana la pamant, Apoi si-a luat copilul si a iesit.”(2 Imararati 4,37)( IV Regi 4,37) .

    Noi dam toata slava lui Dumnezeu iar sfintilor respectul cuvenit !

    Noi recunostem ca Sfintii merita cinstire pentru contributia lor in raspandirea credintei crestine; fiecare ii cinsteste cum considera de cuviinta.
    Apostolul Pavel a poruncit:

    „Daţi tuturor cele ce sunteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu CINSTEA , cinste” (Rom 13,7).

    Treaba este destul de clara ..”celui cu cinstea, cinste”!

    Asa ca Maica Domnului meritata toata cinstea noastra, spune chiar Ea sub puterea Duhului Sfant …”Ca ,iata de acum ma vor FERICI toate neamurile”(Luca I ,48) .

    Ce este asa greu de inteles?

    Apreciază

  130. dan zice:

    De ce spunem noi ortodocsii: MAICA DOMNULUI? Pentru ca asa a fost numita prima data de Elisabeta,mama Sfantului Ioan Botezatorul ” Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine MAICA DOMNULUI MEU”( Luca,cap.1.43).
    De ce o cinstim si o preamarim inchinandu-ne pururea Fecioarei Maria?Pentru ca insasi Arhanghelul Gavriil a facut lucrul acesta : :” Bucura-te ceea ce esti plina de har,Domnul este cu tine,binecuvantata esti tu intre femei… ‘ Iar ea vazandu-l s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine:ce fel de inchinaciune este aceasta? Si ingerul i-a zis:Nu te teme,Marie,caci ai aflat har de la Dumnezeu “. (Luca 1,28,29-30). ” Iar cand a auzit Elisabeta urarea Mariei,pruncul a saltat in pantecele ei si Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant,si cu glas mare a strigat :”Binacuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau” Si iata ce se spune in cantarea Fecioarei Maria :” Mareste sufletul meu pe Domnul”

    Apreciază

  131. dan zice:

    Oare cultele protestante cum o fericesc pe Maica Domnului?Spun ei vreodata ceea ce este scris in Sfanta Scriptura? Ca este fericita si preabinecuvantata ,care a nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre,care a venit in lume sa ridice pacatele noastre.Oare Bunul Dumnezeu alegea un vas de ocara acolo unde avea sa-l salasluiasca pe Fiul Sau?
    Sau alegea un vas sfant pentru vesnicie(nu temporar cum spuneti),vrednic de toata cinstea.Nu noi oamenii i-am facut marirea Fecioarei Maria ci insasi Cel Puternis si Sfant.Caci Maica sfanta a nascut pe Fiul sau Unul-Nascut.Cand se spune Unul- Nascut nu mai exista altul,dar asa cum spun protestantii Primul-Nascut(o blasfemie),asta implica o enumerare de ex.: si al doilea…etc. MAICA DOMNULUI vazand cu ochii, vorbind si simtind in trupul ei pe Dumnezeu Cuvantul,putea sa se intineze,stiind ca dadea lumii Mantuitorul sufletelor?Sunt oare ei protestantii mai sfinti decat ceea ce DUMNEZEU a randuit si a marit prin alegerea Pururea Fecioarei Maria,alegea DUMNEZEU un vas de cinste si apoi sa il dea de ocara?Niciodata !

    Apreciază

  132. dan zice:

    ADRIANA,
    Daca Arhanghelul Gavriil s-a inchinat Fecioarei Maria, noi de ce n-am face-o?Cadem in idolatrie?Daca Arhanghelul Gavriil a facut-o.Sau el nu era mesagerul bunelor vestirii al lui Dumnezeu?

    Apreciază

  133. Adriana zice:

    @ Mihailandrei,
    Nu cred ca a contestat nimeni aici faptul ca trebuie sa dam fiecaruia cinstea cuvenita, si asta nu numai sfintilor, ci oricarui om. Toti oamenii sunt creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, asa ca toti oamenii merita sa fie cinstiti, chiar si numai pentru faptul ca poarta in ei chipul lui Dumnezeu si sunt temple ale Duhului Sfant. Inchinarea insa se face doar lui Dumnezeu, si daca esti atent chiar si la citatul dat de tine:
    „Iar ea apropiindu-se, a cazut la picioarele lui si S-A INCHINAT pana la pamant, Apoi si-a luat copilul si a iesit.”(2 Imararati 4,37)( IV Regi 4,37) .”
    o sa remarci ca scrie „s-a inchinat” si nicidecum „i s-a inchinat”.

    Apreciază

  134. Adriana zice:

    Dan,
    Arata-mi unde s-a inchinat Arhanghelul Gavriil Sfintei Fecioare si apoi iti raspund. Ca pana acum ai aratat doar ca Arhanghelul a cinstit-o pe Maica Domnului asa cum se cuvenea, dar nu am vazut sa ii aduca inchinare. Cinstirea este una, iar inchinarea este cu totul altceva. Trebuie sa ne cinstim parintii, trebuie sa ne cinstim profesorii, preotii si pastorii, sfintii, etc, dar nu scrie ca trebuie sa ne si inchinam lor. Cinstea este data omului, inchinarea insa este data doar lui Dumnezeu.
    Legat de cultele protestante, nu pot sa iti raspund la intrebari pentru ca nu apartin acestor culte. Poate iti va raspunde altcineva. Eu am fost botezata ortodoxa, dar ii iubesc pe toti crestinii, fiecare are drumul sau propriu in credinta, nu poate nimeni sa zica ca are o credinta mai buna decat a altuia, nu neaparat pentru ca nu ar avea-o, ci pentru ca doar Domnul stie cine este mai aproape de El si cine nu. Sunt multi crestini, atat ortodocsi cat si catolici sau protestanti care sunt convinsi ca cea mai buna credinta este a lor, si nu isi dau seama ca zic asta pentru simplu motiv ca acolo se simt ei bine. Credinta este atat de personala incat nu se poate nici generaliza, nici nu se pot face comparatii. Mutati muntii din loc cu o farama de credinta si o sa vedeti ca in momentul in care o sa reusiti, nu o sa va mai tineti de astfel de comparatii. Sa dea Domnul!

    Apreciază

  135. dan zice:

    Adriana draga citeste atenta aceste versete biblice:
    Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,
    27. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
    28. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.
    29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?
    30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
    31. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.
    32. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.
    33. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
    34. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?
    35. Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. (Luca cap.1 versetele 26-35)

    Apreciază

  136. dan zice:

    Sau citeste acatistul , viata si minunile Maicii Domnului.
    Sti care este troparul Adormirii Maicii Domnului?Hai sa vedem:“Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născatoare. Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica vieţii, şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre.”
    condacul 1:
    „Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei, celei ce te sui de la pamant la cer, cantare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem tie Nascatoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinta peste moarte, de toate intamplarile aducatoare de moarte ne pazeste pe noi, ca sa-ti cantam tie: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi! ”
    Vezi, ca daca Fiul ei este Imparatul imparatilor , Maica Domnului este Imparateasa.

    Apreciază

  137. Adriana zice:

    Draga Dan,
    Dupa cum am zis deja, rugaciunile ortodoxe romanesti sunt pline de inchinaciuni la sfinti si la icoane de sfinti, ducand la o mare confuzie pentru ca inchinaciunea se face doar lui Dumnezeu.
    In ceea ce priveste citatul dat de tine, din evanghelia de la Luca, te invit sa citesti acelasi citat in cate limbi cunosti si o sa vezi ca peste tot a fost tradus cu cuvantul „salut” si nicidecum cu inchinare. Ingerul a salutat-o pe Maria si nicidecum nu i s-a inchinat ei.
    Cauta si vei gasi…

    Apreciază

  138. Adriana zice:

    Si apropos de traduceri, cuvantul presbiteros care in Biblia ortodoxa romaneasca a fost tradus cu preot in timp ce in toate celelalte limbi a fost tradus cu batran, in limba greaca desemna de fapt o persoana foarte respectata, de obicei mai in varsta, in jurul careia se adunau si alti oameni si careia i se cereau mereu sfaturi pentru ca era considerata ca fiind persoana inteleapta. Acesta era un presbiteros, si nicidecum ceea ce sunt acum la noi preotii.
    Asa ca sensul cuvintelor in Evanghelii nu este mereu cel redat in Biblia ortodoxa romaneasca, si trebuie cunoscut mereu contextul in care au fost spuse/scrise pentru a le putea interpreta corect.
    Acum nu stiu exact ce cuvant a fost folosit in greceste pentru salut/inchinaciune, dar revin peste vreo 2-3 saptamani cu mai multe informatii. Ceea ce este sigur este ca in celelalte limbi a fost tradus cu salut, si intr-adevar a fost un salut.

    Apreciază

  139. dan zice:

    Draga Adriana,
    Din ceea ce am citit putin mai sus in comentariile postate de tine recunosti ca esti ortodoxa.Pentru mine dupa cat inteleg eu,a fi ortodox inseamna sa crezi in intregime acest lucru si sa nu te indoiesti si sa acepti toate adevarurile de credinta.O singura litera sau un singur cuvant nu poti sa-l scoti sau sa-l adaugi.Daca faci acest lucru exista posibilitate de a cadea in erezie.Toti sfintii parinti cat si intreaga Biserica Rasariteana au intocmita aceste lucruri si sunt la baza invataturii ortodoxe.Ia-o din punct de vedere cronologic,in istorie.Si vezi ca de la inceputuri asa a fost.
    Hai sa-ti spun o rugaciune inchinata Maicii Domnului :
    „Cuvinese cu adevarat sa te fericim pe Tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru, ceea ce esti mai cinstita decat heruvinii si mai marita fara de asemanarea decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul L-ai nascut, pe tine cea adevarata Nascatoare de Dumnezeu te marim!”

    Apreciază

  140. Adriana zice:

    Draga Dan,
    Sunt ortodoxa, dar avem o intelegere diferita a ceea ce inseamna a fi ortodox. A fi ortodox inseamna a avea dreapta credinta, iar credinta dreapta este credinta in Iisus Hristos. El a zis ca nu a venit sa strice Legea ci sa o indeplineasca, si a zis ca nu va trece nici o litera de lege (in textul original ebraic este scris ca nu va trece nici o „iota”, care este litera cea mai mica din alfabetul ebraic) pana nu se va indeplini toate cate sunt scrise si apoi a mai zis ca oricine care schimba ceva din Lege si asa invata si pe altii sa faca se va numi mic in Imparatia Cerurilor iar cel care va respecta Legea si va invata si pe altii sa faca la fel, mare va fi in Imparatie. Si iata ca vin apoi apostolii care decid sa nu mai pastreze pentru crestini decat 4 reguli din Vechiul Testament cum ar fi neinchinarea la idoli, ferirea de sange etc (gasesti in Faptele Apostolilor), si la randul sau si Apostolul Pavel decide ca nu mai trebuie sa respecte crestinii Legea evreiasca. Atunci la ce Lege se refera Iisus mai sus din moment ce tocmai apostolii Sai au decis ca Legea evreiasca nu este si pentru crestini? Daca citesti Evanghelia in duh si nu linear in intelect, o sa intelegi ca Legea la care se refera este aceea a iubirii, o sa intelegi ca „iota” din lege care nu va trece pana nu se va implini totul se refera la Legea iubirii si mantuirii prin Hristos, se refera la faptul ca si a pofti femeia in inima este curvie, si a zice unui om ca-i prost este ca si cum l-ai fi lovit etc. La acea Lege noua din Evanghelia lui Ioan se refera Domnul, legea care zice sa ne iubim unul pe altul asa cum El ne-a iubit pe noi. Aceasta este Legea care nu sufera modificarea niciunei litere si nicidecum traditiile inventate de oameni care nu au fost niciodata pe placul lui Dumnezeu si Dumnezeu a aratat asta tot timpul, a aratat cum oamenii au inlocuit legea iubirii cu legi omenesti ceea ce nu a fost pe placul Lui. Aceasta este „iota” din Lege care nu va trece niciodata.

    Revenind la Sfanta Fecioara, nici un sfant parinte al bisericii rasaritene sau ale celei orientale, nu a afirmat vreodata ca am fi mantuiti in alt nume decat in cel al lui Iisus Hristos. A zice contrariul este erezie!
    Rugaciunea redata de tine aici este frumoasa, si dupa cum vezi, prin ea nu ne inchinam S fintei Fecioare ci o marim, ceea ce este cu totul altceva, ii aducem cinstea cuvenita.
    Uite o alta care mie personal imi place si mai mult:
    „Bucura-te Marie cea plina de Har, Domunul este cu tine. Bine-cuvantata esti tu intre femei si bine-cuvantat este rodul trupului tau, Iisus. Sfanta Marie, Maica lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi, pacatosii, acum si in ora mortii noastre! Amin.”

    Am scris cu intarziere pentru ca am fost plecata in pelerinaj in Tara Sfanta. Am fost cu un grup de catolici, si timp de 2 saptamani am parcurs Israelul in lung si lat, am fost in desert, pe munte, in orase, in manastiri, terminand cu Ierusalimul si in special cu vizita la mormantul Sfant. Catolicii au facut peste tot Sfanta Liturghie, pentru ca au avut doi preoti insotitori ,si toata lumea s-a Impartasit zilnic, inclusiv eu, nu au avut nimic impotriva. A fost extraordinar, iar eu personal am simtit din plin prezenta Domnului in mijlocul nostru, dupa cum a zis El ca acolo unde doua sau mai multe persoane se roaga in numele Lui este si El in mijlocul lor. Pe pamantul sfant, intr-un astfel de pelerinaj, totul de simte mult mai puternic. Si de asemenea am simtit din plin si prezenta Lui in painea si vinul prefacute in trupul si sangele Lui. Tainele catolicilor au aceeasi putere ca si cele ortodoxe, asa ca numai cine a trait poate vorbi. Acum sunt foarte hotarata sa vad personal cum sta treaba si cu protestantii mergand in mijlocul lor si traind ceea ce traiesc ei si voi vedea daca Domnul isi face sau nu simtita prezenta. Dupa putinele marturii pe care le-am primit de la unii dintre ei sunt convinsa ca da, voi simti si la ei prezenta Domnului. In orice caz, faptul ca Domnul este prezent la catolici la fel de mult ca si la ortodocsi arata ca traditiile pur umane nu au cum sa il impiedice pe Domnul sa isi tina cuvantul fata de cei care cred in El.

    Apreciază

  141. mihailandrei zice:

    Ortodoxia e singura care indeplineste conditiile de Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica.

    La modul cel mai clar ortodoxia se conduce dupa cele 7 Sinoade Ecumenice (nu confunda cu „ecumenismul” zilelor noastre). Nu noi am dorit frangerea Bisericii, nu noi ne-am despartit de vest ci vestul s-a despartit de noi, calcand in picioare crestinismul originar.

    Biserica ce s-a desprins a fost cea catolica , nu cea Ortodoxa pentru ca Biserica Catolica a anulat hotrarile anterioare ale Sfintelor Sinoade care au combatut ferm infailibiliatatea papei si au pastrat nestirbit crezul .
    Dovada a fost si evolutia ulterioara care a artat ca Biserica catolica este cea care a generat marile erezii protestante si „Sfanta” Inchizitie.

    De ce nu a generat Biserica ortodoxa a lui Hristos ,astfel de anomalii ca protestantismul lui Luther?

    Biserica Catolica , a adugat la vechea credina diferite alte invaturi cum e infailibilitatea papei, indulgente papale ,purgatoriul etc. si a suferit marea schisma a sectelor protestante.

    Cat de mult iubete Domnul dezbinarile?

    Masacrele facute in numele bisericii se stie foarte bine cine si de ce a procedat in acel mod.

    Arderile pe rug sau catolicizarea Americii de Sud au fost facute in numele Papalitatii.

    Au tradat inclusiv ortodoxia ,acele masacre au fost recunoscute chiar de catre Cetatea Eterna.
    Ba chiar Inchizitia s-a ocupat in Ardeal de terorizarea romanilor prin aplicarea pedepsei cu arderea pe rug.

    Studiaza istoria, si vei afla ca pe la 1700, romanii din Ardeal erau toti ortodocsi, iar guvernul austro-ungar a dorit sa-i deznationalizeze.

    Generalul Bukow a distrus cu tunurile peste 150 de biserici si manastiri ortodoxe, ortodocsii au fost persecutati, amendati, judecati, executati, si aproape toate Bisericile lor au fost confiscate.

    Nu simplii credinciosi catolici au comis asasinatele despre care am pomenit aici, ci prelatii cu rang mediu si inalt din biserica papistaseasca, la ordinul Papei.

    Iar cand vorbesc de Biserica Romano-Catolica ca de o biserica asasina, ma refer la acestia din urma, eventual la asasini care se gasesc pe statele de plata ale „Sfantului parinte”, state de plata care fie ca au fost distruse prin ardere sau altfel de mijloc, fie ca sunt ingropate f. adanc in arhivele Vaticanului.

    Uite,amintesc doar ….un ordin dat de căpitanul catolic Bethlen în 13 iunie 1761 cuprinde dispoziţiile:

    „Mănăstirile de lemn să fie arse pretutindeni, cele de piatră să se distrugă şi să se facă raport Excelenţei sale guvernatorului atât despre restituirea bisericilor, cât şi despre demolarea mănăstirilor. Iar dacă cineva s-ar opune în mod temerar prea înaltei porunci regale dată de mărita comisie să fie pedepsit negreşit cu moarte prin spânzurare sau prin pierderea capului, ca unii care dispreţuiesc poruncile regeşti şi tulbură pacea şi ordinea publică (3, II, p.240).

    Apoi ,sa nu mai vb de cruciada a 4-a ,cand „fratiorii”catolici au pradat Constantinopolul!…au fost ucise femei ,copii si oameni fara arme de hoardele barbare ale apusului papal,doar pt simplu motiv ca erau crestini ortodocsi.
    a fost pradata biserica Sf Sofia,au fost distruse icoanele si interiorul….. iar pe scaunul arhieresc au adus o desfranata care canta in limba franceza cantece obscene! acestia sunt papali careau initiat uniatia.

    In drum spre Locurile Sfinte, cavalerii lui Hristos s-au abatut nitel prin capitala Bizantului ortodox, devastand Constantinopolul. Toate acestea, desigur, in numele credintei si al Bisericii Apusene.
    „Niciodata nu a fost o crima mai mare impotriva umanitatii decat Cruciada a patra”, este de parere istoricul britanic Steven Runciman.

    Apreciază

  142. Adriana zice:

    mihailandrei,
    Faptele istorice sunt de necontestat si biserica catolica de astazi nu le neaga. Insa la fel de necontestat este si faptul ca Domnul Hristos nu a venit pentru cei drepti, a zis chiar El ca medicul nu este pentru cei sanatosi ci pentru cei bolnavi. Vestul pagan a fost dintotdeauna mai violent decat partea orientala, iar convertirea la crestinism nu putea sa ii schimbe cat ai clipi din ochi. Nu dacii i-au cucerit pe romani si nu Egiptul a ajuns la Roma, ci exact invers. Asta nu inseamna ca biserica latina nu este buna, Hristos este acelasi si pentru ei, si stie El mai bine cum lucreaza cu fiecare. Eu i-am simtit prezenta si in mijlocul lor. Acolo unde doi sau mai multi oameni se roaga in numele Lui, este si El impreuna cu ei. El nu se uita la fata oamenilor care Il roaga si la nevrednicia lor, stii bine pilda cu cei doi care se rugau in Templu si care din cei doi s-a intors mai indreptatit acasa.
    Acum, daca tot vorbim de sinoade, uite cum s-a hotarat la cel de la Constantinopol din 381: „Cred intr-una Sfanta, Catolica si Apostolica biserica”. Biserica ortodoxa bizantina era de fapt partea bizantina a bisericii catolice pana la schisma din 1054, si aceasta biseirca bizantina nu a tinut doar cele 7 sinoade, ci a tinut o gramada de sinoade si dupa schisma si mai tine inca. Ruperea bisericii in doua, despartirea estului de vest, a fost consecinta a multor orgolii si manevre politice. Partea vestica si-a pastrat numele de biserica catolica si l-a pastrat pe Papa care exista si inainte, iar partea estica si-a luat numele de biserica ortodoxa ca sa arate ca ea are dreptate (ortodox=dreapta credinta).
    Dar hai sa iti spun acum cum sunt vazuti ortodocsii de cealalta parte, si o sa vezi ca nu ai dreptate sa crezi in unitatea bisericii ortodoxe, in timp ce cea catolica este cu adevarat unita tocmai pentru ca il are pe Papa. Doua saptamani am trait in mijlocul catolicilor zi si noapte pe pamantul sfant, si uite ce am vazut. Lacasurile de cult crestine sunt majoritatea catolice, multe au fost construite pe vremea cruciatilor, si renovate apoi tot de vestici, adica de catolici. Chiar si la mormantul sfant, stalpii ce se afla chiar la intrarea in mormant poarta semnul franciscanilor (doua brate incrucisate care reprezinta bratul Domnului si bratul Sfantului Francis de Assisi), si dealtfel intreaga arhitectura a bisericii Sfantului mormant este cea vestica. Locurile mai importante, cum este si cazul bisericii Sfantului mormant, sunt impartite intre diversii crestini, fiecare are cate o particica. La biserica cu mormantul Domnului au particele biserica catolica, biserica ortodoxa greaca, biserica ortodoxa armeniana, biserica ortodoxa copta(egiptiana), biserica ortodoxa siriana etc. Dupa cum vezi, este o singura biserica catolica si o gramada de alte biserici ortodoxe. Particelele au fost date printr-o hotarare de tip status quo, adica fiecare a primit ceea ce din punct de vedere istoric i-a apartinut. Cum grecii au patriarhul la Constantinopol, iar Imparatul Constantin cel Mare isi avea sediul la Constantinopol, grecii sunt cei care au primit cea mai mare parte a locurilor ortodoxe in defavoarea celorlalti ortodocsi, si sunt mereu certuri intre ei, dar nu vreau sa intru in amanunt, pentru ca ortodocsii se cearta si se sicaneaza acolo ca si copiii mici. Concluzia colegilor catolici vazand toate astea: ortodocsii sunt divizati intr-o gramada de bucatele pentru ca ei nu au un Papa care sa ii tina uniti.
    Insa surpriza cea mai mare pentru mine a fost sa vad cum isi fac cruce ceilalti ortodocsi. Am asistat la vecernia ortodocsilor copti ca sa constat ca isi fac crucea ca si catolicii, de la stanga la dreapta. Si stiind ca biserica copta este la fel de veche ca si cea bizantina din care derivam si noi, imediat mi-am pus intrebarea cum de au acelasi mod de a isi face cruce ca si catolicii si de ce noi o facem invers. Ca doar mereu mi s-a spus ca noi, ortodocsii, nu am schimbat nimic, ci sunt catolicii cei care au schimbat mereu. Asa ca m-am dus sa vorbesc cu preotii copti ca sa lamuresc misterul. Si mi-au spus ca ei dintotdeauna fac crucea in acest mod, si ca obiceiul de a isi face cruce dateaza din secolul I, si inca mi-au zis ca toti ortodocsii orientali: armenieni, sirieni, indieni, arabi etc, isi fac semnul crucii in acest mod. In consecinta, suntem noi, ortodocsii europeni, in minoritate din acest punct de vedere. Ortodocsii nu sunt deloc o biserica unica asa cum ai scris tu, ci dimpotriva, este una divizata in bucatele si fiecare bucatica are credintele ei. Nici macar cea romaneasca nu este unita daca privesti marea disputa a calendarului. Dupa ce am vazut toate astea este chiar ridicol sa ii zic unui catolic ca ar trebui sa treaca la biserica Ortodoxa daca vrea sa aiba dreapta credinta pentru ca, in cazul in care m-ar lua in serios, m-ar intreba imediat „la care din ele?” Nu exista Biserica Ortodoxa, ci exista Biserici Ortodoxe, asa ca trebuie mereu sa specifici la care din ele te referi cand vorbesti cu un catolic. Si stii care este parerea a multora di ei din cauza asta? Ca bisericile ortodoxe au un spirit sectar la fel ca si cultele protestante, de asta nu sunt unite. Asa ca pentru ei, biserica cea buna este cea catolica. Ecumenismul nu are scopul de a aduce intr-o biserica toate celelalte, ci are scopul de a-i face pe crestini sa nu se mai certe intre ei, in asa fel incat Hristos sa fie recunoscut peste tot in lumea crestina. Crestinii trebuie sa fie uniti ca sa poata si altii, necrestini, sa vina la Hristos. Orgoliile umane nu trebuie sa fie mai presus de dragostea Domnului pentru toata lumea existenta pe acest pamant si pentru care El s-a lasat rastignit pe cruce.

    Apreciază

  143. mihailandrei zice:

    Biserica ce s-a desprins a fost cea catolica , nu cea Ortodoxa pentru ca Biserica Catolica a anulat hotrarile anterioare ale Sfintelor Sinoade care au combatut ferm infailibiliatatea papei si au pastrat nestirbit crezul .

    Dovada a fost si evolutia ulterioara care a artat ca Biserica catolica este cea care a generat marile erezii protestante si „Sfanta” Inchizitie.

    Biserica Lui Hristos este descrisa in( Efeseni 2: 20-22) ca fiind: ” fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos.”

    Aici, Iisus este identificat pur si simplu cu un ŞEF, sau CAP al Bisericii.

    De la 1024 nu mai vor sa vada adevarul, nu mai vor sa se indrepte si sa prospere in adevarata credinta si in adevarata implinire a virtutilor, increzandu-se in mentalitatea papei.

    Dar, cine este papa sa nu greseasca???!!!

    Oare cum mai poate ereticul Papa sa mai ceara unirea Sfintei Biserici Ortodoxe cu biserica catolica, ca sef suprem al intregii crestinatati si ca „loctiitor al lui Hristos pe pamant”?

    Mai bine s-ar chema „loctiitor al lui Lucifer pe pamant”, tinand seama de crimele comise in lume din ordinul diversilor papi care s-au succedat la Roma!

    Ore fratii ortodocsi ,ucisi in 1700 in ardeal ,nu erau parte din tine?

    Cum mai ai curajul sa aperi o „biserica” criminala care a impus „uniatia ” in transilvanua cu sabia in mana?

    Cine a pornit cruciadele?

    Ai studiat cruciada a -4a din 1204?

    Cine a omorat atatia ortodocsi in celebrele inchizitii? Ca sa vezi ..papalitatea.. coincidenta nu? Asta este calea lui Dumnezeu?

    Ca sa nu-ti mai faci iluzii despre Biserica Catolica sora a Bisericii Ortodoxe, iata cum se adreseaza un episcop al Bisericii Ortodoxe din Grecia, (PS Mitropolit Serafim al Pireului), unui omolog al sau catolic ..episcopului catolic de Syros, schimb epistolar care a aparut in ziarul grec „Presa Ortodoxa”, la data de 6 iulie 2007 sub titlul

    „Nu sunteti o Biserica, sunteti o erezie”:

    Ei ce parere vei mai avea dupa ce o sa citesti acest schimb epistolar?

    Mitropolitul Serafim al Pireului face parte din clerul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Greciei, nu din vreo Biserica Stilista din Grecia.

    Sursa:

    http://bisericasecreta.wordpress.com/2008/05/18/nu-sunteti-o-biserica-sunteti-o-erezie/

    Material publicat în Orthodoxos Typos, la sfârsitul anului 2007….originalul poate fi citit aici: http://oodegr.com/english/papismos/serafeim_papikos1.htm

    ___________

    Cateva fragmente….

    „Se înţelege, aşadar, că teoria „bisericilor surori” şi „teoria ramurilor”, pe care le-aţi susţinut în cuprinsul epistolei dumneavoastră, ca şi „dogma petrină” pe care Comunitatea dvs. religioasă a proclamat-o de curând prin enciclica „Dominus Iesus”, nu au nici un fel de legătură cu Biserica Nedespărţită a Apostolilor, a Sfinţilor Părinţi şi a celor Şapte Sfinte Sinoade Ecumenice.”

    ” Pentru aceasta am scris, în deplină cunoştinţă de cauză, acel lucru care v’a amărât: şi anume, că „Papismul a dus la atheism. A dus mai întâi la protestantism, şi apoi la atheism, fiindcă a ajuns să se închine unui Dumnezeu care era instigatorul moral al crimelor, al războaielor religioase, al hecatombelor de sânge şi durere.Mai trebuie oare să vă amintesc de măcelărirea celor 29.000 de Hughenoţi în tragica noapte de Sfântul Vartholomeu? Mai trebuie oare să vă amintesc de zecile de mii de morţi din aşa-zisul război religios de 100 de ani?Ce-ar mai trebui să vă zic? Cine a ars-o pe Ioanna din Lorraine pe rug? Sfânta Inchiziţie – adică Scaunul Papal – a ars-o, ca îndrăcită, pentru ca mai apoi să o beatifice”.

    Apreciază

  144. Adriana zice:

    mihailandrei,

    Sfantul Ioan Gura de Aur a fost condamnat de doua sinoade si a murit in exil din cauza asta. Au fost cazuri in care decizii date de unele sinoade au fost anulate de altele. Daca Papa nu este infailibil din punctul tau de vedere din cauza ca a facut greseli ca orice om, cum atunci tu doresti ca toata lumea sa considere infailibile primele 7 sinoade ecumenice in conditiile in care si sinoadele au facut greseli? Daca este sa gandim asa, numai Dumnezeu este infailibil, cu alte cuvinte invatatura lui Hristos este infailibila. Si astfel, cine ii invata pe altii ceea ce este lasat de Hristos, este infailibil in aceasta invatatura si nu in altceva (in asta constand si infailibilitatea Papala sau cea sinodala), dar nu sunt infailibili prin ei insisi, ci prin Hristos. Caci prin ei insisi fac greseli ca orice om, pentru ca nu este om fara greseala, si cine zice ca nu greseste minte, dupa cum afirma Ap. Pavel. Asa ca nu este de datoria noastra sa judecam greselile altora, ci de datoria noastra este sa urmam invatatura lui Hristos, si una din aceste invataturi zice asa:

    „Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
    Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
    Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
    Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
    Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.
    (Matei, 44-48)

    Dupa cum vezi, Domnul iti cere printre altele sa ii iubesti pe catolici, sa ii binecuvantezi daca vreodata te bleastama, sa le faci bine, si sa te rogi pentru ei daca iti fac cumva vreun rau. Nu iti cere deloc sa ii urasti sau sa ii defaimi. Aceasta este invatatura infailibila a Domnului pe care poti sa o urmezi sau sa o refuzi, ai alegerea libera.

    Apreciază

  145. Adriana zice:

    Un singur lucru as dori sa mai adaug: Dumnezeu nu este instigatorul moral al crimelor din cauza ca unii ucid in numele Lui. Si de altfel Domnul a prezis ca vor exista si unii din acestia. Insa a mai prezis si faptul ca biserica Lui nu va cadea. Cei care au facut raul, si-au primit deja rasplata, asta nu inseamna ca toti oamenii din biserica sunt rai. Daca in biserica ortodoxa, de exemplu, vezi oameni rai, betivi, curvari, etc, nu inseamna ca Dumnezeu este autorul moral al faptelor lor, ci ei singuri sunt vinovati pentru ca Dumnezeu nu a spus niciunde ca ar trebui sa faca astfel de fapte. Si daca exista acesti betivi etc in biserica ortodoxa, nu inseamna ca toti ortodocsii sunt betivi etc, si ca atare biserica ortodoxa este una rea. Asa ca, bine este sa nu generalizam, si sa nu ii uram pe unii din cauza greselii altora.

    Apreciază

  146. mihailandrei zice:

    Daca a fost condamnat de „Sinodul de la Stejar” ce?

    Tradatori au fost dintodeauna ,unul a fost chiar la masa cu Hristos ,sunt si astazi.

    Avem o gramada de tradatori apostati care s-au vandut la secte si Vatican pe mai putin de 30 de arginti,au uitat de martirii din Transilvania anilor 1700.

    Nedreptatea condamnării Sfantului a devenit imediat evidentă şi în 417 Atticus, episcopul Constantinopolului, a reintrodus numele lui în dipticele Bisericii, pretinzând că aceasta este voinţa poporului.

    Acelasi lucru s-a intamplat si pe vremea Sf. Marcu al Efesului ,care nu a ezitat sa marturiseasca dreapta Credinta Ortodoxa.

    Slavit in veci sa fie Sf. Marcu al Efesului care a refuzat sa se faca partas la tradarea de la Ferrara-Florenţa (1438-1439). Poporul a fost cu el, impreuna au marturisit Adevarul in Biserica, nu au luptat contra ereticilor catoloci.

    Postim doua marturisiri a dreptei credinte.

    De Sf. Marcu al Efesului de ce nu ai amintit,ca s-a opus unui sinod?

    Apoi vezi, ce a adus “reforma”?

    In primul rand slabirea Crestininatatii si zguduirea Vaticanului…spre bucuria cui?
    Luther trebuia sa lupte imptriva abuzurilor din interior, nu sa faca schisme si erezii.

    Avea destui adepti printre catolici, era clar ca lupta pentru Adevar putea sa fie purtata in interior. Astazi e planeta plina de neo-protestanti care-si revendica direct sau indirect originea in “reforma” lui Luther.

    Greseste Dostoievski cand spune : „Catolicismul nu este de fapt o religie crestina… e chiar mai rau decat ateismul”?

    postim inca un citat….

    „Catolicismul il predica pe Antihrist, va asigur, v-o jur! E convingerea mea intima pe care mi-am format-o de ani de zile si care m-a facut sa sufar cumplit… Catolicismul roman crede ca biserica nu poate sa traiasca pe pamint daca lumea intreaga nu este supusa puterii sale politice si striga: Non possumus.Papa a pus stapinire pe pamint, pe un tron terestru si a luat sabia; de atunci totul merge asa, numai ca sabiei i-au mai adaugat minciuna, intriga, falsitatea, fanatismul, superstitia, ticalosia si crima; si-au batut joc de sentimentele poporului cele mai sacre, cele mai drepte, cele mai naive, cele mai arzatoare; au vindut toate si totul numai pentru bani, pentru o josnica stapinire paminteasca. Si sa nu spunem atunci ca-i invatatura lui Antihrist? ”

    Vezi unde a dus trufia papala?

    Unde gasesti tu justificare in biblie la primatul papal?

    În timp ce Rasaritul se apara împotriva asalturilor islamului, catolicii s-au îmbarcat într-o serie de razboaie de agresiune catre Rasarit.
    Scopul declarat era „eliberarea tarii sfinte”, dar în spatele acestui tel înalt se ascundea jaful, violul si dorinta de îmbogatire.
    Papa a devenit un fel de monarh cu puteri politice ne mai întâlnite în Biserica Ortodoxa.

    Cruciatii catolici care au fost initial bine primiti în Constantinopol s-au dedat la jaf si viol, si în cele din urma bizantinii îngrijorati de soarta copiilor si femeilor lor le-au închis portile orasului. Atunci catolicii au pornit în secolul XIII o asa-numita cruciada îndreptata direct împotriva ortodocsilor.

    Ei au cucerit Constantinopolul si l-au jefuit si distrus în unul din actele cele mai josnice ale istoriei. Dupa ce au pus mâna pe oras, ei au ars biserici, au ucis si violat, si au carat de acolo toate bogatiile strânse în oasul cel mai civilizat al omenirii din acea vreme.

    Au patruns în catedrala patriarhala si au asezat o prostituata pe scaunul Patriarhului de Constantinopol.Incidentul din catedrala nu a fost insa decat unul dintr-o intreaga serie de incidente care au marcat permanentizarea schizmei, pecetluind-o prin teribilul masacru deslantuit de cruciatii Romei in Constantinopol in anul 1204.

    Aceasta a fost lovitura de moarte data celei mai stralucitoare civilizatii crestine din istorie, care nu a cazut sub loviturile islamului, ci prin cutitul înfipt de la spate de asa-zisi crestini.
    Ortodocsii au fost socati sa vada calugari si preoti cu sabii în mâna, în conditiile în care un calugar ortodox nu avea voie sa se atinga de arme si nu avea voie sa calareasca pentru a nu lua o înfatisare razboinica, opusa dragostei lui Hristos.

    În acea vreme, în Bizant circula o vorba, „Mai bine sa întâlnesti cu un musulman cu o sabie, decât un catolic cu o cruce.”

    Mai citeste draguta ….astept argumente pertinente pt „primatul papal”.

    Apreciază

  147. Adriana zice:

    Draga mihailandrei,
    „Tradatori au fost dintodeauna” nu se aplica doar sinoadelor si doar tradatorilor ortodocsi, ci se aplica si catolicilor. Asa cum biserica ortodoxa nu este rea din cauza ca din ea au iesit si niscaiva tradatori, la fel nici partea catolica nu este rea pentru ca din ea au iesit unii care nu au inteles ca Hristos nu are sabia in mana. Si de altfel nici Stefan cel Mare sau nici chiar Imparatul Constantin nu au inteles ca nu cu sabia se face crestinismul, ca nu exista nici o scuza pentru a ucide in numele Celui care a spus sa intoarcem si celalalt obraz celui care ne da o palma. Exemplul lui Hristos a fost foarte clar: martiriul si atat. Nu a permis nici macar lui Petru sa scoata sabia pentru „aparare”. Si iata ca atat Stefan cel Mare cat si Imparatul Constantin cel Mare sunt considerati sfinti desi amandoi au ucis gramada de oameni. Stiu ca tu o sa imi argumentezi ca nu au fost ca mercenarii de cruciati care au ucis fratii pentru putere si avere, dar chiar daca motivatia a fost alta, ei totusi au ucis si sunt considerati sfinti. Iar bisericile atat catolica cat si ortodoxa autorizeaza pana in ziua de astazi uciderea in numele apararii neamului, in loc sa indemne la exemplu lui Hristos: martiriu. Asta nu inseamna ca bisericile nu sunt bune, ci doar ca nu toti oamenii au inteles pe deplin mesajul lui Hristos: „luati exemplu de la mine ca sunt bland si smerit cu inima” (citatul este scris din memorie). Razboaiele, chiar si de aparare sa fie ele, numai blande si smerite nu sunt. Hristos a fost exemplul mieluselului dus la taiere, cei care ucid in numele apararii pe El il urmeaza? Nicidecum, dar iata ca tot sfinti sunt considerati unii dintre ei.
    Acum, revenind la Papa, ca vad ca el te framanta cel mai mult, eu nu am nici o problema cu primatul Papal si nici cei din sinoadele invocate de tine nu au avut astfel de problema, ba chiar mai mult, unii dintre Papi sunt considerati sfinti de biserica ortodoxa. Papa a existat dintotdeauna, si din cate am inteles eu, statutul sau era de „Primul intre egali”. Iata de pe wikipedia explicatia acestui termen:
    „Primus inter pares („primul între egali” sau „primul între cei de același rang”) este o frază care denotă faptul că o persoană este considerată ca fiind cea mai importantă din cadrul unui grup de persoane care au același rang sau funcție.

    Atunci cînd nu este utilizat cu referință la o anume funcție sau un anume titlu, fraza poate indica faptul că, deși are din punct de vedere tehnic același rang cu ceilalți, persoana respectivă este considerată o autoritate deosebită în grup sau este un lider neoficial sau ascuns al grupului.”

    Problema a aparut cand puterea economica a Constantinopolului a crescut si Episcopul Constantinopolului a inceput sa doreasca sa fie si el macar al doilea intre egali. In fine, orgoliile unora si altora ma lasa rece. Tu ai cerut explicatie biblica. Nu stiu ce explicatie biblica au avut sinoadele, ca nici unul nu a protestat impotriva Papei, iti spun justificarea pe care o gasesc eu in Biblie: desi apostolii erau toti egali intre ei si toti au primit aceeasi misiune, totusi numai lui Simon i-a zis Domnul ca el este piatra (Petru) pe care isi va zidi biserica Sa si pe care portile Iadului nu o vor birui, asta in conditiile in care piatra din capul unghiului este Hristos. Hristos este capul nevazut al bisericii, iar Petru era cel vazut, lasat de Hristos ca simbol a unitatii bisericii Sale. Si ca atare, tot numai lui Petru i-a zis ca ii da cheile Raiului, si doar afirmatia de dupa, a facut-o apoi si apostolilor, cea in care zice ca toate cele pe care le va lega, legate vor fi si in ceruri si cele pe care le va dezlega, dezlegate vor fi si in Ceruri. Si cu toate acestea, primii crestini erau divizati si se certau intre ei, pentru ca fiecare urma invatatura unuia dintre apostoli si invatatura primita de el o credea mai buna. A fost Ap. Pavel cel care a incercat sa puna capat certurilor intreband daca s-a divizat cumva Hristos sau daca au fost botezati in alt nume decat cel al lui Hristos. Remarca lui ramane perfect valabila si astazi.

    Apreciază

  148. mihailandrei zice:

    Mai ai multe de recuperat …”Primul intre egali” nu este sinonim cu „infaibilitatea papală”.

    Tu crezi ca la Conciliile I şi II Vatican s-a dogmatizat „Primul intre egali”?:)))

    Despre infaibilitatea papală, Scriptura nu face nici o menţiune pe care să poată fi sprijinită, istoria arată greşeli grave ale unor papi, cum ar fi cruciadele, inchiziţia şi alte învăţături greşite promulgate.

    Nici macar Sf Ap Petru nu poate fi numit „infailifil” …sunt texte in Scriptura care spulbera „infaibilitatea papală”…

    „daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi insine si adevarul nu este intru noi” (I Ioan I, 8 ).

    „Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.”(1 Tim 1,15)

    Nu este nimeni infailibil ,(decat D-zeu intreit)nici macar Sf Ap Petru.

    „Instalarea” unui Apostol cu pretentia de „temelie a Bise­ricii” si de suveran al ei, sunt in contradictie cu mustrarea destul de aspra a Mantuitorului, care numeste pe Petru „Satana” si „sminteala”, pentru ca nu cugeta cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.

    Nu trebuie sa uitam de aceste cuvinte destul de aspre adresate de Mantuitorul …”Mergi inapoia mea, Satano. Smin­teala imi esti, ca nu cugeti cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor”(Matei 16,23), nici de mustrarea facuta de Sfantul Apostol Pavel Sfantului Petru, la Antiohia, unde „i-a stat impotriva” (Galateni 2, 11).

    Apoi ,acolo unde s-au produs dezbinari , Sfantul Apostol Pavel a restabilit intelesul Bisericii si raportul ei cu Iisus Hristos, in cuvinte care nu lasa loc nici unui echivoc…Biserica nu este a lui Pavel, a lui Apollos sau a lui Petru, pentru ca nu in numele lor s-au botezat crestinii, ci este a lui Iisus Hristos (I Corinteni 1, 12-13) si de aceea „nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos”(1Cor.3,11).

    Sfantul Apostol Petru nu a avut si nu a exercitat nici suveranitatea ce i se atribuie in sistemul papalist, fost strain de gandul unui privilegiu de putere acordat lui ca temelie a Bisericii, print al Aposto­lilor si cap monarhic al crestinatatii.

    Apreciază

  149. mihailandrei zice:

    Pretenţia papală de „vicariat” al lui Hristos,este absurda pentru că Hristos n-a aşezat pe nimeni în Biserică drept locţiitor sau vicar al Său (“vicarius Christi”), demnitate ce şi-o pretinde episcopul Romei.

    Dacă Mântuitorul ar fi intenţionat să-i acorde această cinste lui Petru, de „loctiitor” ,pentru a nu se crea confuzii şi neînţelegeri între ucenici, şi-ar fi descoperit planurile.

    Dar Mântuitorul spune clar că „voi toţi sunteţi fraţi” (Matei 23, 8), iar mai târziu Mântuitorul îi lămureşte: „care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru” (Matei 23, 11).
    Mântuitorul îi spune limpede: „… voi zidi Biserica Mea” nu „Biserica Ta”.

    Faptul că Iisus îi făgăduieşte lui Petru că îi va da cheile împărăţiei cerurilor, aceasta este o făgăduinţă, dar aceasta nu îi exclude de la puterea de a lega şi dezlega păcatele pe ceilalţi, căci mai târziu, Iisus le-a zis: -”Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în ceruri şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în ceruri”. (MATEI 18,18).

    De asemenea, când Iisus S-a arătat după Înviere când Apostolii erau ascunşi de frica iudeilor, intrând la ei prin uşile încuiate, a suflat asupra lor şi le-a zis:
    ”Luaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele, vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (IOAN 20,22-23), nu zice: “Tu Petre să iei dublu sau triplu Duhul Sfânt”.

    Oricât ar încerca trufasu’ ala de-si are cuibul la vatican ,să argumenteze teza eretica despre primatul papal şi infaibilitatea papală,tot la nivel de fantezie ramane,nimic mai mult.

    Acceptarea primatului jurisdicţional asupra întregii Biserici, adică un episcop să fie cap şi conducător al Bisericii întregi, fie chiar şi însărcinat cu un rol de slujire (diaconie), este o blasfemie la adresa Persoanei lui Hristos ca unic Cap al trupului Bisericii.

    Cei care au impresia ca Dumnezeu a luat pauza,iar papa se joaca pe tronul lui,sa citeasca textul… „iată Eu cu voi sunt în TOATE zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”(Matei 28.20)

    Apreciază

  150. Adriana zice:

    Draga mihailandrei,
    ma bucur ca ai ajuns sa intelegi ca infailibil la modul absolut nu este decat Dumnezeu, si ca nici macar apostolii nu au fost fara greseala. Acum te intreb: daca apostolii sunt cu greseala, de ce sa ii mai ascultam? De ce Hristos a zis ca cine nu ii asculta pe ei, pe apostoli, de fapt pe El, pe Hristos, nu il asculta? Pai cum sa ceara Hristos sa ascultam de niste oameni care nu sunt infailibili, si ca atare ne pot invata gresit? Si cu atat mai mult cu cat Hristos a zis sa nu numim Invatator decat pe El, si sa nu numim tata decat pe Dumnezeu Tatal din cer? De unde stii tu cine a gresit si cand? Esti tu infailibil cumva ca sa stii? De unde stii tu ca nu au gresit sinoadele in invatatura lor? Ce te faci daca mare parte din ceea ce am fost invatati este gresit avand in vedere ca toti cei care ne invata pot gresi? De unde stii tu ca ai adevarul? Cine iti garanteaza ca nu esti tu cel care gresesti avand in vedere ca nici tu nu esti scutit de greseala? Intelegi acum ca infailibilitatea de care se vorbeste consta doar in invatatura data de Hristos, si ca restul este pur uman? Nici Papa nu sustine altceva, ci problema este ca cei care nu sunt catolici isi imagineaza ei ce vor despre aceasta infailibilitate, fara sa stie in ce consta ea de fapt. Nu inseamna altceva decat ca, asa cum invatatura despre Hristos data de apostoli este adevarata pentru ca vine de la Hristos, la fel si cu Papa, doar invatatura despre Hristos data de insusi Hristos este infailibila pentru ca Hristos este infailibil. Deciziile politice ale Papei nu sunt infailibile, si nici macar invataturile care nu sunt lasate de Hristos cum ar fi treaba cu purgatoriu sau altele, si nici macar Papa nu afirma altceva. Ortodocsii il vad pe Papa mai infailibil decat se vede el insusi si decat afirma el insusi. In orice invatatura care nu a fost lasata de Hristos se pot insela atat catolicii cat si ortodocsii. Si de altfel, daca studiezi istoria celor doua biserici, o sa vezi cate contradictii sunt in astfel de invataturi si cum s-au tot modificat de-a lungul timpului. Infailibilitatea este doar a lui Hristos si a invataturilor sale. Si asa cum crestinii ii ascultau pe apostoli fara sa puna la indoiala invatatura lor despre Hristos, asa i-au ascultat si pe urmasii lor, indiferent ca s-au numit Papa, Patriarh, Episcop, mitropolit, preot, pastor, invatator etc. Dupa parerea ta, care este justificarea biblica pentru existenta Patriarhului in bisericile ortodoxe, si care este justificarea biblica pentru existenta mai multor biserici ortodoxe? Patriarhul este frate cu episcopii, cu mitropolitii, cu preotii si cu noi toti? Cine este mai mare dupa parerea ta: Patriarhul, mitropolitul, episcopul, preotul sau mirenii? Cine are mai mult Har? Patriarhul sau un preot obisnuit? Pot dezlega si lega toti, sau nu? Dezleaga Patriarhul mai mult sau mai bine ca un preot obisnuit? Impartasania este mai cu putere daca este data de un Patriarh sau mitropolit decat daca este data de un preot? Intelegi acum ca nu are legatura una cu alta? Intelegi ca nu are legatura Harul cu ierarhia? Daca se poate intampla ca un preot obisnuit sa aiba mai mult Har decat Patriarhul tarii, ceea ce nu este exclus, de ce mai exista Patriarhul, sau mitropolitul? Unde a zis Hristos ca trebuie sa existe o ierarhie in biserica cu patriarh si mitropolit? Cine a stabilit aceasta ierarhie si de ce? Ca doar ierarhia nu exista doar in biserica catolica, ci si in biserica ortodoxa, si vad ca nu o contesti. Noi avem Patriarh, catolicii au Papa. Cu ce este ierahia ortodoxa mai buna decat cea papala? Stii care este singura diferenta intre lumea orientala si cea occidentala? Ascultarea de superiorii ierarhici! De asta mereu vestul a cucerit estul si nu invers, cei din vest au fost mereu mai educati sa asculte ordinele de sus. In timp ce catolicii asculta de superiorii lor si nu le contesta autoritatea si nici nu se baga acolo unde nu au permisiune de la acestia, ortodocsii se simt indreptatiti sa conteste orice care lor nu li se pare corect si astfel isi contesta superiorii indiferent daca este vorba de un preot, un mitropolit sau un patriarh. De asta catolicii considera ca ortodocsii au spirit „sectar”, si de asta nici un superior din ierarhia ortodoxa nu a ajuns sa aiba atata putere ca Papa, pentru ca orientalii sunt neascultatori si multi au pretentia de putere si ca atare puterea s-a divizat in mai multe Patriarhate. Dar despre ce putere vorbim noi aici cand ai vazut bine ca in Imparatia cerurilor va fi mai mare exact cel care se face pe sine mic si slujeste tuturor, asa cum a facut Hristos? Cel care spala picioarele tuturor asa cum Hristos a spalat picioarele apostolilor pentru ca acestia sa aiba parte de El? Ai vazut bine cum se obtine puterea si marirea, asa ca spune-mi acum, daca vrei atat de mult sa fii mai mare decat Papa, cine te impiedica sa te faci pe tine mic si sa ii slujesti lui? Nu te impiedica nimeni, asa-i? Si atunci de unde vine supararea ta pe Papa? Cu ce te impiedica Papa pe drumul tau de sfintenie, si cu ce te impiedica Papa de a fi tu mare in Imparatia Cerurilor?

    Apreciază

  151. Adriana zice:

    Si ca sa nu uit: dupa parerea ta, de ce atunci cand apostolii aveau nedumeriri si intrebari, era mereu Simon (Petru) cel care lua cuvantul? De ce doar lui Simon (Petru) i-a dezvaluit Dumnezeu ca Iisus era messia? De ce doar Simon (Petru) a scos sabia ca sa il apere pe Hristos? De ce doar lui i-a dat Hristos cheile Imparatiei? De ce i-a zis doar lui Simon ca el este piatra pe care Hristos isi va construi biserica Sa pe care portile Iadului nu o vor surpa? De unde ai gasit ca biserica ar fi a Papei si nu a lui Hristos? Ca eu de astea nu am auzit niciodata, ci dimpotriva, Papa face si el parte din biserica la fel ca noi toti, si el apartine lui Hristos. Daca Hristos a zis ca isi construieste biserica pe Petru (Piatra), asta nu inseamna ca Petru era in afara bisericii, asa cum s-ar deduce dintr-o astfel de afirmatie, ci piatra de temelie, stanca, ramane Hristos, Petru este din biserica, este o piatra de baza din aceasta biserica pe care se adauga si celelalte, dar si el, Petru, este o piatra care se sprijina pe piatra Hristos. Nu se contrazic deloc cele doua, si nici nu au cum pentru ca ambele sunt spuse de Hristos. Daca Hristos a zis ca isi construieste biserica pe piatra Simon, nu vad cum tu poti sa negi lucrul acesta. Nu a zis nicaieri ca isi construieste biserica pe pietrele apostoli, ci doar pe piatra Simon.

    Apreciază

  152. Adriana zice:

    Si inca ceva pentru mihailandrei, daca imi permite admin, apropos de citatul „: „iată Eu cu voi sunt în TOATE zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”(Matei 28.20)”.
    Stii ce mi-a zis un ortodox (care asculta de un mare duhovnic ortodox roman), cand eu am zis cele de mai sus, cum ca Hristos este in toate zilele cu noi? A zis ca sunt o eretica pentru ca in Crez scrie despre Hristos ca s-a suit la Ceruri, si sade de-a dreapta Tatalui de unde iarasi va sa vina cu marire sa judece vii si mortii. Cu alte cuvinte, conform Crezului, Hristos este in Cer, de-a dreapta Tatalui, si nicidecum cu noi in toate zilele asa cum scrie in citatul dat de tine. Ei zic ca, cu noi sunt doar ingerii Lui Hristos impreuna cu Duhul Sfant, si nicidecum Hristos, El va veni doar la Judecata de Apoi, asta este invatatura ortodoxa de pe la noi. Si este adevarat ca in alta parte a zis Hristos ca va reveni pentru Judecata. Si totusi, in fiecare Impartasanie vine la noi, cu fiecare rugaciune facuta de doua sau mai multe persoane in numele Lui vine si El in mijlocul nostru, la cel care asculta de Dumnezeu vine sa isi faca locuinta atat Fiul cat si Tatal, si asta scrie in Biblie. Si uite ca in Crez, spunem in fiecare duminica ca Hristos s-a suit la Ceruri, sade de-a dreapta Tatalui si de acolo o sa vina cu marire sa judece vii si mortii… Ambele sunt adevarate, insa intelegerea oamenilor nu le poate cuprinde mere pe amandoua…

    Apreciază

  153. mihailandrei zice:

    Da ,si noi avem patriarh ,dar el nu se crede „infailibil” ca trufasul ala de la vatican.

    Sa pui in balanta decizia papei ,cu decizia unui sinod ecumenic este copilareasca.Ai cazut asa de mult in erezie incat contesti decizia sinoadelor in favoarea episcopului romei.

    Dar ai uitat un amanunt ,canonul Noului Testament NU a fost hotarat de un episcop ,au fost convocati mai multi episcopi pt treaba asta ,sinodul este locul unde episcopii cu pricina au stabilt mai multe probleme ridicate in sanul Bisericii.

    În vremurile Bisericii Primare existau câteva duzini ,probabil câteva sute de scrieri creştine care se vroiau canonice , dar care, în cele din urmă, au fost respinse de către Episcopii Bisericii si au fost excluse din canonul Noului Testament.

    Stii cine a hotarat care din scrieri/carte sa faca parte din Sfanta Scriptura si care nu?

    Episcopii din primele sec au adunat cartile Noului Testament , ei au stabilit ce carti sa faca parte din ea, de ce nu au gresit si atunci .

    Treaba asta nu a facut’o trufasul ala de papa de capul lui,ci mai multi episcopi au stabilit asta.

    Episcopii care au alcatuit canonul Sfintei Scripturi au fost urmasii Apostolilor, ei erau permanent indrumati de Duhul Sfant.

    „Ca nu voi sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui vostru este care graieste intru voi” (Matei 10, 20)

    Biblia nu a cazut din vazduh, si daca nu avem încredere în SINOADE prin care ni s-a dat, cum putem afirma ca avem o credinta bine întemeiata?

    Apreciază

  154. mihailandrei zice:

    Episcopii nostrii ,sunt urmasii de drept ai Sf Apostoli ,au urmat intocmai smerenia Lor ,nu au cazut in trufiia „infaibilitatii”,asa ca cei de la roma.

    „Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har”. (Iacob 4,6)

    Pretenţiile papistaşilor –de a face din episcopul Romei capul Bisericii creştine – au fost alimentate de iezuiţi, care au încercat să justifice primatul papal prin aceea că Mântuitorul ar fi dat numai Sfântului Petru puterea de a dezlega păcatele oamenilor (iar pe Sf. Petru îl consideră drept primul episcop al Romei).

    Primatul papal este însă invenţia episcopilor Romei, născocită din pofta deşartă de a se aşeza fraudulos la conducerea Bisericii lui Hristos. „Ca să înalţe pe Papa, ei fac din toţi Apostolii nimica” (5,p.30). Această declaraţie aparţine protopopului unit Petru Maior şi a fost făcută în „Procanon” – care este o adevărată mărturisire de credinţă ortodoxă.

    Această mărturisire, făcută de un preot greco-catolic, arată că religia papistaşă a fost întotdeauna străină Neamului nostru, şi că niciodată aici nu a prins rădăcini.

    Petru Maior demonstrează fără urmă de echivoc falsitatea credinţei papistaşe şi netemeinicia pretenţiilor papei: „Drept aceea, fără măsură înalţă pe Sfântul Petru şi prea cu asupră măresc puterea lui şi deosebirea de ceilalţi Apostoli, nu pentru ca să laude pe Sfântul Petru, ci ca apoi să aibă de unde trage cu viclenie înălţarea, vâlfa, tiful şi monarhia Papii cea de linişte şi de dragoste stricătoare” (5,p.24).

    Toti Apostolii au primit puterea de a „lega”,nu numai Petru.

    La propovaduirea Cuvantului Lui D-zeu au participat toti Apostolii ,nu numai Petru…

    ” v-a pus pe voi episcopi(ἐπισκόποι), ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu”. Fapte(20,28)

    Vezi?

    Biserica lui Hristos a fost lasata in grija „episcopilor”,nu trufasului ala de’si are cuibul la vatican.

    Pretentiile episcopului Romei sunt nebiblice.

    Poti sa te dai si peste cap ,tot nu reusesti sa demonstezi ca Sf Ap Petru este mai „apostol” decat Sf Ap Pavel ,sau Andrei…

    Sf Ap Pavel in Antiohia chiar „i-a stat impotriva” (Galateni 2, 11).

    Apreciază

  155. mihailandrei zice:

    Da Hristos este alaturi de noi ,nu s-a retras in transcendent ca sa ramana tronul vacant pt papa.

    Providenta divina este o realitate ,nu avem nevoie de „providenta „papala!

    Dumnezeu chiar poartă de grijă umanităţii, şi nu doar a adus-o la existenţă şi apoi se retrage în Transcendenţa Sa.

    “Atotţiitorul” trebuie înţeles în dependenţa care există de Dumnezeu a celor create. Ele nu există prin sine. Nici îngerii, nici oamenii, nici lumea materială, ci au avut un început şi au nevoie permanent de ajutorul lui Dumnezeu .

    Nimic nu există prin sine, numai Dumnezeu există prin Sine. Toate îşi au esenţa şi viaţa primită în dar de la Dumnezeu.

    Când spunem că Dumnezeu este “Atotţiitor” sau “Pantocrator”, în limba greacă, înţelegem că ne poartă de grijă, fapt ce exprimă credinţa noastră în Pronia sau Providenţa divină.

    Nu întâmplător, în turla Bisericii Ortodoxe, în turla principală este Mântuitorul Iisus Hristos înfăţişat sub numele de “Pantocrator”. Pentru că de fapt Dumnezeu Tatăl, Care este “Atotţiitorul”, le ţine pe toate prin Fiul în Duhul Sfânt.

    Sunt mii de exemple ,unde prezenta Lui Hristos este o certitudine….

    S-a aratat Lui Saul….

    „Saule, Saule, pentruce Ma prigonesti?”(Fapte 9,4)

    S-a aratat lui Constantin,care are celebra viziune relatata de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa „Vita Constantini”. Precum si de apologetul crestin Lactantiu, tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus persecutorum).

    „prin aceasta vei învinge”(τούτω νίκα Vita Constantini, I,28).

    Exemplete pot continua,

    Fapatul ca incerci sa-L alungati pe Hristos de pe pamant ,numai sa sa legitimati tronul papal ,dovedeste cat de nociva esate erezie papalitatea.

    O sa incerc sa fac un post pe tema asta….Providenta Divina vs vicariatul papal.

    Apreciază

  156. Adriana zice:

    Draga Mihailandrei,
    Pentru ca o discutie sa fie civilizata si sa aiba sens, una din regulile de baza si de bun simt este sa nu se puna in gura cuiva cuvinte pe care nu le-a zis. Si aici ma refer la aceasta afirmatie a ta:
    „Fapatul ca incerci sa-L alungati pe Hristos de pe pamant ,numai sa sa legitimati tronul papal ,dovedeste cat de nociva esate erezie papalitatea.”
    Uite ce zisesem eu:
    „Stii ce mi-a zis un ortodox (care asculta de un mare duhovnic ortodox roman), cand eu am zis cele de mai sus, cum ca Hristos este in toate zilele cu noi? A zis ca sunt o eretica pentru ca in Crez scrie despre Hristos ca s-a suit la Ceruri, si sade de-a dreapta Tatalui de unde iarasi va sa vina cu marire sa judece vii si mortii. Cu alte cuvinte, conform Crezului, Hristos este in Cer, de-a dreapta Tatalui, si nicidecum cu noi in toate zilele asa cum scrie in citatul dat de tine. Ei zic ca, cu noi sunt doar ingerii Lui Hristos impreuna cu Duhul Sfant, si nicidecum Hristos, El va veni doar la Judecata de Apoi, asta este invatatura ortodoxa de pe la noi. ”

    Dupa cum vezi, anumiti ortodocsi il „alunga” pe Hristos ca sa justifice Crezul in care se spune ca Hristos sade de-a dreapta Tatalui in Ceruri si de acolo o sa vina la Judecata de apoi. Catolicii in schimb spun „Hristos in mijlocul nostru! Este si va fi!”. Asa ca te rog sa nu imi pui in gura cuvinte pe care nu le-am zis. La fel si cu dezlegarea, nu am zis ca doar Petru avea puterea de a dezlega, ci toti apostolii, patriarhii, mitropolitii si preotii. Si la fel si Papa.
    Sunt deacord cu tine ca mai multe capete pot cel putin uneori sa judece mai bine decat unul singur, de asta nu am nimic cu sinoadele, ti-am aratat doar ca nici sinoadele nu sunt infailibile la modul absolut asa cum nici Apostolul Petru nu a fost, si nici Pavel. Eu am spus ca doar Hristos si invatatura Lui sunt infailibile la modul absolut. Daca Papa imi zice ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu care s-a rastignit pentru iertarea pacatelor, care a inviat etc, in aceste cuvinte este la fel de infailibil ca si oricine altcineva care le zice, indiferent daca este apostol, episcop, preot sau simplu mirean, pentru ca sunt cuvintele lui Iisus, iar Iisus este infailibil, si dealtfel scrie in Evanghelie ca oricine il recunoaste pe Iisus ca si Fiu al lui Dumnezeu il are pe Duhul Sfant. Daca insa Papa sau un sinod sau cine vrei tu va zice ceva care il contrazice pe Iisus, acela nu este infailibil in acele cuvinte, va fi ca si Petru cand Iisus i-a zis „trci inapoia mea Satano” etc. Dupa cum vezi, nu doar Ap. Pavel i-a stat impotriva lui Petru ci chiar Hristos insusi, dar asta nu inseamna ca nu i-a dat doar lui cheile Raiului si nu i-a zis din nou doar lui sa pasca mieluseii Sai. Toti apostolii au fost trimisi in lume, si anumite lucruri au fost date la toti, altele doar lui Petru. Arata-mi tu unde Hristos a dat cheile Raiului si celorlalti apostoli si unde a zis si celorlalti sa pasca mieluseii Sai. Ca dezlegarea a dat-o la toti, cu asta suntem deacord. Toti au fost trimisi sa boteze in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, suntem de acord, toti au fost trimisi sa vesteasca evanghelia, suntem deacord, arata-mi insa si celelalte. Si o sa vezi ca nu o sa ai cum.

    Apreciază

  157. Adriana zice:

    Uite mihailandrei,
    Psajul in care Domnul ii zice lui Petru sa pasca mieluseii Lui, in conditiile in care Hristos este pastorul cel bun care lasa cele 99 oite pentru a o cauta pe cea ratacita, si tot El este pastorul a carei voce este recunoscuta de oitele Sale care astfel Il urmeaza pe El si nu pe dusman:

    „Aceasta este, acum, a treia oara cand Iisus S-a aratat ucenicilor, dupa ce S-a sculat din morti.
    Deci dupa ce au pranzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti tu mai mult decat acestia? El I-a raspuns: Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc. Zis-a lui: Paste mieluseii Mei.
    Iisus i-a zis iarasi, a doua oara: Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Pastoreste oile Mele.
    Iisus i-a zis a treia oara: Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti? Petru s-a intristat, ca i-a zis a treia oara: Ma iubesti? si I-a zis: Doamne, Tu stii toate. Tu stii ca Te iubesc. Iisus i-a zis: Paste oile Mele.”
    (Ioan, 21:14-17)

    De ce crezi ca i-a spus lui Petru, si doar lui, sa pastoreasca mieluseii/oile Sale in conditiile in care El, Hristos, este pastorul? Tu ce explicatie ai gasit acestui pasaj?

    Si apropos de Papa, ce parere ai de Papa Alexandriei, al bisericii copte? Stii ca primul episcop care a purtat numele de Papa a fost episcopul Heraclas din Alexandria in secolul al 3-lea, in timp ce primul episcop roman care a luat numele de Papa a fost abia in secolul VI, Papa Ioan I? Ce parere ai de acest Papa al Alexandriei si de biserica ortodoxa copta?

    Din punctul meu de vedere, tinand cont ca Domnul a zis sa nu numim pe nimeni tata decat pe Dumnezeu Tatal din cer, nu ar fi trebuit nimeni sa isi ia numele de tata (Papa in latina), nici Papa Alexandriei si nici cel al Romei, si in general nici un preot nu ar fi trebuit sa pretinda sa i se zica tata (sau in romaneste tradus cu parinte). Niciodata Hristos nu a vorbit despre episcopi, ei apar in Biblie doar in cuvintele Ap. Pavel care iata cum ii numeste:
    „Caci se cuvine ca episcopul sa fie fara de prihana, ca un iconom al lui Dumnezeu” („iconom” este tradus cu „administrator” in alte limbi).
    (Tit, 1:7)
    Tu ce diferenta vezi intre iconom/administrator si vicar? Are nevoie Hristos de administratori/iconomi in locul Sau? Dar de pastori in locul Sau are nevoie, avand in vedere ca El este mereu in mijlocul nostru? Dupa cum vezi, El a considerat ca are nevoie din moment ce El i-a zis lui Petru sa pasca oile Sale, iar Ap. Pavel a zis ca „Drept aceea, luati aminte de voi insiva si de toata turma, intru care Duhul Sfant v-a pus pe voi episcopi, ca sa pastrati Biserica lui Dumnezeu, pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau.” (Faptele Apostolilor 20:28). Dupa cum vezi, faptul ca Hristos este mereu in mijlocul nostru nu face ca biserica sa nu aiba nevoie sa fie administrata si pastorita de oameni, si acesti oameni au stabilit ierarhia bisericeasca, iar dupa spusele Ap. Pavel, este Duhul Sfant cel care alege pe cei care trebuie sa pastoreasca turma. Si a mai zis apostolul Pavel: „Fratilor, nu stiam ca este arhiereu; caci este scris: “Pe mai-marele poporului tau sa nu-l vorbesti de rau”. (Faptele Apostolilor 23:5). Arhiereul este mai marele poporului chiar daca in Imparatie mai mare este cel care se face pe sine mic si slujeste celorlalti. Iar arhiereul dupa cum vezi nu trebuie vorbit de rau, iar Pavel, nestiind ca este arhiereu i-a zis: „Te va bate Dumnezeu, perete varuit! Si tu sezi sa ma judeci pe mine dupa Lege, si, calcand Legea, poruncesti sa ma bata?”. A zis aceste cuvinte nestiind ca este arhiereu, altfel vezi ca nu le-ar fi zis, desi nu ar fi fost mai putin adevarate. Bine ar fi sa ne pazim si noi limba pentru a nu grai de rau pe cei alesi de Duhul Sfant sa ne conduca, indiferent daca ei gresesc sau nu…

    Apreciază

  158. mihailandrei zice:

    Iti inteleg neputinta ,dar incearca sa treci peste treaba asta.

    Poi daca nimeni nu este „infailibil” ,nici macar Sf Ap Petru nu a avut pretentia asta,atunci de ce trufasul ala de papa se crede „infailibil”?

    In definitia Conciliului I din Vatican, de la 1870, se spune :

    „Invatam si declaram ca definitie de credinta revelata de Dumnezeu, ca atunci cand pontificele roman vorbeste de la catedra (ex cathedra), adica atunci cand, indeplinind slujirea sa ca pastor si invatator al tuturor crestinilor, in baza puterii sale apostolice, defineste invatatura relativa la credinta si morala, toata Biserica trebuie sa considere ca el prin puterea dumnezeiasca, incredintata lui in persoana lui Petru, poseda acea infailibilitate pe care dumnezeiescul Mantuitor a binevoit sa o dea Bisericii Sale pentru definirea invataturii referitoare la credinta si morala si ca de aceea aceste definitii ale pontificelui roman sunt neschimbabile prin sine, nu prin consimtamantul Bisericii”.

    Treaba este destul de clara …”poseda acea infailibilitate „…asta se crede Hristos pe pamant:))))

    Relevante in acest sens au fost reactiile Papei Pius al IX-lea in timpul Conciliului Vatican I din 1870.La interventia patriarhului greco-catolic al Antiohiei, care a afirmat ca „Biserica nu este o monarhie absoluta”, Pius a raspuns: „La tradizione sono io” (Eu sunt traditia), iar la protestul episcopului de Bologna, Guidi, suveranul pontif a replicat – „Io sono la Chiesa” (Eu sunt Biserica).

    De la inceput, stalpul si temelia adevarului a fost Biserica, ca trup divino uman al lui Hristos, al carui cap vesnic este Adevarul, Domnul Iisus Hristos.

    Impunerea primatului papal si decretarea infailibilitatii papale a insemnat, practic, ca un om a luat locul Dumnezeului-om.

    Apreciază

  159. Adriana zice:

    Draga Mihailandrei,
    Dupa cum vezi infailibilitatea se refera la „acea infailibilitate pe care dumnezeiescul Mantuitor a binevoit sa o dea Bisericii Sale pentru definirea invataturii referitoare la credinta si morala”, deci asa cum iti spuneam si eu, ca numai acele invataturi care vin de la Hristos sunt infailibile iar oamenii sunt infailibili numai in aceste invataturi si nu in altele, asta inseamna acel „ex cathedra” . Orice invatatura care nu este de la Domnul nu poate fi infailibila, si mai sus nu scrie altceva. La fel si cu Ap. Petru, nu a fost infailibil doar atunci cand s-a opus invataturii lui Hristos, si de aceea Hristos a zis „treci inapoia mea sanato”, cand insa a respectat voia lui Dumnezeu a fost infailibil (in acea invatatura care venea de la Dumnezeu si nu in alta, si de asta i-a zis lui Petru ca Dumnezeu a fost cel care i-a descoperit lui, lui Petru, ca El, Iisus, era mesia, si nicidecum descoperirea nu a fost de la „inteligenta” lui Petru). Este foarte clar totul.

    Apreciază

  160. Adriana zice:

    Si inca ceva, Mihailandrei,
    Tu cand ai scris aceste cuvinte:
    „De la inceput, stalpul si temelia adevarului a fost Biserica, ca trup divino uman al lui Hristos, al carui cap vesnic este Adevarul, Domnul Iisus Hristos.”
    tu la ce biserica te-ai referit? Pentru tine Biserica este cea ortodoxa, sau cea catolica, sau cultele protestante, sau toate la un loc? Daca este cea ortodoxa, ce rol are Patriarhul in acest trup divino uman al lui Hristos si pe ce baza exista Patriarhul? De ce nu este un simplu episcop ca toti ceilalti episcopi? Si la fel si mitropolitul? Ei sunt din biserica sau nu?
    Daca temelia adevarului este Biserica (si nu Hristos care a zis despre El insusi ca El este Calea, Adevarul si Viata) cum atunci nu spun acelasi adevar toate bisericile ortodoxe? Nici macar cele greco-ortodoxe (cum sunt numite la Ierusalim bisericile ortodoxe de rit bizantin)? Si pot sa iti dau gramada de exemple, pornind de la stilul „nou” si „vechi”, ecumenisti si antiecumenisti etc. Cineva care ar dori sa fie ortodox pe cine sa asculte dintre cei din biserica? Ca va auzi gramada de pareri diferite si chiar opuse cand va incerca sa afle acest adevar al bisericii.
    Dupa cum vezi, singurul Adevar este Hristos, nu biserica, iar biserica este adevarul doar cand spune la fel ca si Hristos. Iar daca acceptam ca Adevarul, Calea si Viata este Iisus Hristos, asa cum a zis El, iata ca Biserica nu sunt numai greco-ortodocsii ci toti cei care cred in Iisus, indiferent daca sunt ortodocsi, catolici sau protestanti. Si de altfel, la un moment dat, apostolii i-au zis lui Iisus ca erau unii care faceau minuni in numele Lui dar nu ii urmau pe ei asa ca apostolii ii cer lui Iisus sa ii opreasca. Iisus insa le spune sa ii lase in pace ca este bine ce fac pentru ca nimeni nu poate sa faca minuni in numele Lui si apoi sa il vorbeasca de rau, si ca atare cine nu este impotriva lor este cu ei. Iar in alt context a zis ca cei care nu sunt cu El (cu Iisus) sunt impotriva Lui si cei care nu aduna cu El, risipeste. Dupa cum vezi, crestinii trebuie sa fie cu Iisus si nu trebuie neaparat sa ii urmeze pe apostoli ci in ceea ce ii priveste pe apostoli trebuie doar sa nu fie impotriva lor. Urmasii apostolilor sunt si catolicii nu numai ortodocsii, deci cine nu este impotriva lor este cu ei. Pe tine te vad impotriva lor, ca atare ori tu crezi ca ei nu sunt tot urmasii apostolilor, ori dimpotriva, stii ca sunt si ei urmasii apostolilor si te-ai hotarat sa te opui celor care il urmeaza pe Hristos…

    Apreciază

  161. mihailandrei zice:

    Stai tu linistita ,patriarhul la noi nu este „infailibil” ,nici vicarul lui Hristos pe pamant nu se crede ,astea’s inventii papiste.

    Episcopul de Ierusalim nu este mai cu mot decat cel din Alexandria.

    Nici cel din Constantinopol nu este mai „infailibil” decat cel din Antioahia. Asa ca nu incerca sa arunci pisica moarta in curtea ortodoxilor.

    Infailibilitatea papala este o dogma catolica ,iar trufasul ala de papa chiar se crede „loctiitoru” lui Hristos pe pamant.

    Ca si cum Hristos a lasat un „vicar” la Roma.:)))

    Daca episcopul de Roma este un „vicar” ,cel de la Ierusalim ce este?

    Apreciază

  162. Adriana zice:

    Draga Mihailandrei,
    Dupa cum vezi, eu sunt foarte linistita tocmai pentru ca mie imi plac si ortodocsii si catoliciii si protestantii. Tu esti cel care te lupti impotriva altora nu eu. Asa ca pisica moarta iti apartine, eu nu am ce face cu ea.
    Eu nu te-am intrebat ce anume se crede sau nu se crede Patriarhul, ci cum se justifica existenta lui, de ce nu este un simplu episcop. Acum, daca vorbesti de episcopul de la Ierusalim, trebuie sa specifici la care te referi, pentru ca acolo sunt gramada de episcopi. La Sfantul mormant de exemplu, slujesc pe rand ortodocsii greci, cei armenieni si catolicii. Eu am prins vecernia armenienilor intr-o sambata seara, si pe cea a coptilor care au o bisericuta mica lipita de mormant, in spatele acestuia. Asa ca am vorbit putin cu ei. Cu cei copti am vorbit despre semnul crucii pentru ca s-il fac ca si catolicii, de la stanga la dreapta, ori se stie bine ca ortodocsii copti sunt la fel de vechi ca si cei de rit bizantin, si se stie la fel de bine ca s-au despartit destul de timpuriu de restul bisericii care le-a contestat dogma naturii umane si divina amestecate a lui Iisus. Asa am aflat si faptul ca amestecarea apei cu vinul simbolizeaza exact aceasta natura amestecata a lui Hristos, obicei pastrat de biserica mama si dupa ce au modificat dogma. Au modificat dogma zicand ca de fapt cele doua naturi nu sunt amestecate decretandu-i astfel pe copti eretici, dar au pastrat obiceiul de a amesteca apa si vinul uitand de fapt simbolul lui initial. Si uite ca biserica copta „cea eretica” dainuie pana astazi si se fac multe minuni prin ea, ca sa nu mai zic ca sfintii din Patericul ortodox sunt multi egipteni, deci copti. Asa ca tu ma intrebi pe mine cine se crede Papa? Dar cine s-au crezut cei care i-au decretat pe ortodocsii copti eretici cand biserica lor este la fel de buna ca oricare alta ortodoxa?
    Si sa iti spun ce am vorbit cu armenienii. I-am intrebat despre lumina de Pasti. Lasand la o parte faptul ca toti de acolo mi-au spus ca arde ca o flacara normala, armenienii mi-au zis ca acum Patriarhul lor nu mai poate intra in mormant cu cel grec din cauza ca acesta din urma nu mai vrea, sunt mereu certuri pe pamantul sfant intre greco-ortodocsi si restul ortodocsilor, asa ca anul asta Patriarhul grec a intrat cu episcopul armenian si nu cu Patriarhul. Asa ca, dupa cum bine vezi, Patriarhul Constantinopolului se crede cu un cap mai sus decat ceilalti patriarhi ortodocsi, ca nu degeaba si-a luat de multa vreme numele de Patriarhul ecumenic si, cand biserica nu era inca divizata, vroia sa fie si el macar al doilea intre egali. Orgoliile sunt la fel de mari si in lumea ortodoxa. Insa asta nu ma impiedica sa le recunosc Patriarhilor autoritatea si adevarul atunci cand il marturisesc pe Hristos.
    Iar apropos de cine se crede Hristos pe pamant, eu in viata de zi cu zi nu am de a face cu Papa, pentru ca Papa sta la Vatican si nu am eu treaba cu el, am in schimb de a face cu preotii, si unul din momentele in care am de a face cu ei este spovedania. Si catolicii au putere de la Hristos de a lega si dezlega pacatele, si ei zic ca nu ei dezleaga pacatele, ci Hristos le iarta, dar nu am auzit apoi ca la ortodocsi sa zica ca tot ceea ce zic ei la Spovedanie este de la Hristos asa cum am auzit la ortodocsi. Pentru mine a fost o experienta traumatizanta sa mi se spuna ca de preot trebuie sa asculti ca de Hristos, si asta numai la ortodocsi am auzit-o. Poate de asta Patriarhul nu isi zice vicarul lui Hristos pe pamant, pentru ca toti preotii se cred de fapt vicarii Lui daca cer oamenilor sa ii asculte orbeste. Asa ceva nu gasesti la preotii catolici. Daca iti dau vreun sfat la Spovedanie, totul ramane sub forma de sfat pe care il asculti daca vezi ca te ajuta, si il ignori in caz contrar. Singurul lucru care este mai mult decat un sfat, este cuvantul Domnului, dar acela din Evanghelie, nu orice ii trece unui preot prin cap ca de exemplu faimoasele canoane ortodoxe care nu au nici o baza evanghelica, dar daca nu le faci si nu le respecti, ti se spune ca peHristos nu il asculti si risti sa fi numit eretic de anumiti confrati ai tai habotnici, care ii considera pe Sfintii Parinti si canoanele lor infailibile. Asa ca la catolici este Papa care se considera infailibil doar in limitele invataturii Domnului, dar la ortodocsi sunt atatia Sfinti Parinti considerati infailibili nu numai in limitele invataturii lui Hristos dar si in toate „revelatiile” primite de la Dumnezeu cum sunt si aceste canoane. Asa ca unde este pisica moarta?
    Oricum, dupa cum ti-am spus, mie imi plac toti crestinii. La protestanti inca nu fusesem, asa ca ieri m-am dus la slujba, pentru prima oara, intr-o biserica anglicana, biserica considerata de unii protestanta, dar de cei mai multi considerata catolica reformata. Mi-a placut foarte mult, mi-au placut atat rugaciunile lor cat si cuvantul spus de cea care a prezidat slujba. Iar la sfarsit am vorbit cu ea despre Impartasanie, ca auzisem tot felul despre protestanti. Mi-a raspuns exact ceea ce scrie in Biblie, asa ca raspunsul a fost cat se poate de bun. Cuvantul Domnului este cel datator de viata, in El ne vom mantui, restul sunt pareri si orgolii omenesti care pe mine nu ma afecteaza, dar pe tine da, si inca destul de mult, incat ai ajuns sa lupti impotriva altor crestini. Pacat ca se bat crestinii intre ei si nici macar ei nu pot fi ca fratii, ce sa te mai astepti fata de ceilalti…

    Apreciază

  163. Adriana zice:

    Si uite, Mihailandrei,
    Daca tot ai pomenit de Patriarhul Alexandriei: din cauza certurilor cu greco-ortodocsii, coptii sarbatoresc Invierea in noaptea de vineri spre sambata, asta ca sa vezi cat de „egali” sunt patriarhii ortodocsi la Ierusalim. Tu esti de partea celui mai puternic dintre ei, poate de asta te macina faptul ca exista unul si mai puternic, cel al Romei. Si poate stii ca la originea cruciadelor stau de fapt greco-ortodocsii, ei au fost cei care au cerut ajutorul vestului pentru a elibera Ierusalimul. Iar cand razboinicii au dat de sange, nu au mai avut limite, intr-adevar, mai ales cand au vazut ce neascultatori sunt esticii…
    Nici estul si nici vestul nu au fost usa de biserica, fiecare cu greselile lor. Nu are nici un sens sa se tot certe intre ei, si sa isi tot scoata reciproc ochii, cu atat mai mult cu cat Domnul a dorit ca toti crestinii sa fie unul asa cum El si Tatal sau Unul sunt. Gasesti in Biblie. Iar cei care in practica se opun cel mai mult unitatii sunt ortodocsii, desi in teorie, la fiecare Liturghie se roaga pentru unitate. Insa ei vad unitatea doar prin anihilarea identitatii celorlalti, ar vrea ca toti sa fie greco-ortodocsi, in timp ce la catolici nici poveste de asa ceva, eu cunosc nu numai greco-catolici proveniti din ortodocsi, dar si greco-catolici proveniti din romano-catolici, am chiar vizitat o astfel de manastire in Betleem, si in plus de asta, catolicii sunt liberi sa mearga si la ortodocsi si la protestanti fara sa fie considerati nici eretici si nici rupti de biserica mama. Nu Papa doreste uniformizarea crestinilor ci greco-ortodocsii o doresc, asa ca cine este cel infailibil care crede ca numai ca el este bine?…

    Apreciază

  164. Adriana zice:

    Daca admin permite, uite un site ortodox care trateaza pe larg tema papalitatii, ca aici cam suntem off-topic, tema paginii fiind inchinarea la icoane:

    http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=8723

    Apreciază

  165. Robert Voinescu zice:

    Toate aceste rataciri au un singur motiv: lumea nu crede in Biblie. Deloc. Daca ar crede….ar citi-o si ar afla de acolo tot ce trebuie sa stie pentru credinta dreapta. Biblia nu e scrisa in chineza, si nici in termeni academici , astfel ca lumea sa nu inteleaga. Cu exceptia unor prorociri greu de talcuit, restul poate fi inteles de oricine. Scriu o carte pe tema aceasta. O voi tipari pentru a se vinde la pret mic dar o voi si posta pe net gratis. Poate mai trezeste pe careva…

    Apreciază

    • Adriana zice:

      Ce parere aveti despre inchinarea facuta Domnului Iisus? Pana acum nu mi-am pus intrebarea, am considerat-o mereu corecta, Iisus fiind Fiul lui Dumnezeu. Voi ce credeti in legatura cu aceasta inchinare?

      Apreciază

      • Ciprian Sarivan zice:

        Adriana, daca inchinarea facuta lui Isus Hristos este prin interemediul icoanelor, este aceeasi idolatrie, indiferent de subiectul caruia i se ofera aceasta inchinare.

        Apreciază

  166. Adriana zice:

    Multumesc Ciprian de raspuns. Din el inteleg ca nu este idolatrie daca inchinarea se face in absenta oricarui obiect care L-ar reprezenta pe Domnul. Exista cel putin o denominatiune care se considera pe ea insasi crestina si care considera ca, chiar si asa, fara icoane si alte obiecte, tot idolatrie este din cauza ca, din punctul lor dd vedere, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu este si El Insusi Dumnezeu. Argumentele lor sunt multe, nu vreau sa intru in prea multe detalii, ma interesa mai mult parerea dvs. despre acest subiect si ce credeti despre un verset care zice ca nimeni nu poate sa Il vada pe Dumnezeu si sa ramana in viata (in timp ce toti cei care L-au vazut pe Domnul au ramas in viata). Stiti ca Domnul le spunea apostolilor ca vazandu-L pe El, pe Iisus, L-au vazut si pe Tatal, deci ramane intrebarea oarecum legitima daca in cazul acesta Iisus era oarecum „icoana” umana a lui Dumnezeu, sau dimpotriva, calitatea de Fiu al lui Dumnezeu nu este atat in natura cat in calitati. Ma intereseaza foarte mult argumentele ce pot fi aduse pe marginea acestui subiect pentru ca, dupa parerea mea, natura Domnului Iisus este unul din motivele principale pentru care a fost proorocit ca Iisus va fi un semn de diviziune.

    Apreciază

  167. Of…..
    Ioan 17:21 Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca, şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis

    Faptele Apostolilor 19:4 Atunci Pavel a zis: „Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, şi spunea norodului să creadă în Cel ce venea după el, adică în Isus.”

    Ioan 1:7 El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
    După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru şi le-a zis: „Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvântul Evangheliei, şi să creadă.

    domnilor/doamnelor toti care ati scris mai sus si care credeti in icoane…..doar ca ajutor de rugaciune…imi spune-ti si mie unde in Biblie scrie sa credem in Sfinti, sa ne inchinam lor, sa credem in Maria sa ne inchinam ei? Ce va face sa credeti ca rugandu-va la Sfinti, Domnul va ajuta? OARE NU PUTETI SA VA RUGATI DIRECT LUI….? OARE ICOANELE NU SUNT FAURITE DE OM SI DE MANA OMULUI, DE IMAGINATIE? OARE CATI BANI SE ARUNCA PE ACESTE ICOANE, CATE MAGAZINE DE ASTFEL DE ICOANE GASITI IN BISERICI? Ce a facut Iisus cand a vazut ca se face negot in casa Lui , in Templu? Cine a facut pe oamenii aceia din ICOANE SFINTI? NOI SAU D-ZEU? Oare suntem noi in masura sa judecam, sa dam laurii credintei si bunavointei, unor oameni? Cum e posibil ca daca omul spune : ” acest om a fost un sfant, a crezut si a murit din pricina credintei lui , (stefan) a fost omorat cu pietre pt ca nu s-a lepadat de credinta Lui, hai sa ne rugam lui” dar daca Biblia spune si cuvantul lui D-zeu spune ce sa faceti nu credeti? Daca in Biblie scrie clar la cele 10 porunci ……. inlaturati cele care nu va convin si folositi pe cele care va convin? Iar despre Heruvimi si Chivotul Legii….. nu cred ca scrie sa te inchini inaintea lui, si a fost facut pentru pastrarea legilor date, un semn de legamant intre om si D-zeu…….. pana are sa vina Iisus.

    Apreciază

  168. RONI zice:

    Pe scurt vrea si eu sa comentez ceva…In legatura cu toate traditile voastra ORTODOXE care le sustineti cu tarie ca sunt adevarate…desi nu apar nici odata in BIBLIE..voi aveti dovezi si dovezi…Sf Ap Luca a picata Maica Domnului si asa mai departe…. Daca dumnezeu a lasat aceasta biblie cu VECHIUL SI NOUL TESTAMENT atunci ea este deajuns …tot ce e in plus Dumnezeu ne avertizeaza : Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat, şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris: „Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale şi să ieşi biruitor când vei fi judecat.” ……Tot ce vine de la oameni e minciuna!! Daca nu poti sa gasesti un verset in care arata ca Sf Apostol a pictat pe Maria…ATENTIE !!! DACA NU POTI si totusi VORBESTI…PRIN GURA TA VORBESTE DRACU..!!sa fie clar pentru toti…oricine vorbeste si nu are un argument biblic ..DEFAPT SATANA VORBESTE..NU TREBUIE SA MA CREDETI PE MINE :::CREDETIL PE DUMNEZEU PENTRU CA EL SPUNE LUCRUL ACESTA IN CARTEA VIETI…DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE

    Apreciază

  169. lucian zice:

    referitor la inchinarea la sfinti si maica domnului. dumnezeu spune ca omul dupa ce moare nu mai aude, nu mai vede, nu ne mai poate ajuta si avem exemplul lui lazar care inviat fiind a fost intrebat ce a vazut si a raspuns ca nimic…a dormit. scrie undeva in biblie sa ne rugam mortilor? maria e moarta si asa va ramane pana la a doua inviere. toate moastele la care facem pelerinaj nu sunt de cat ramasite pamantesti care au fost dezgropate. nu spune oare in biblie ca mormintele mortilor vor ramane pecetluite pana la a doua sa venire? de ce ne rugam oare la icoane si la morti? insusi mantuitorul ne invata cum sa ne rugam: sa ne inchidem in camera noastra si sa ne rugam: tatal nostru… sa nu ne rugam ca fatarnicii pt ca d-zeu stie dinainte de ce ai tu nevoie. eu sunt ortodox dar nu sunt deloc deacord cu preotii care ascunsi in spatele sutanei fac averi si mint oamenii. icoanele sunt facute pt bani…se castiga din asta. cine l-a rastignit pe isus? mai mario preoti. ei spun ca nu au stiut ca e mantuitorul, dar alti oameni si-au dat seama si l-au urmat desi nu aveau scoli ca preotii. atunci de ce ma invatati voi ca inchinatul la icoane si la sfinti nu e idolatrism? daca voi invatatii nu l-ati recunoscut pe mesia si l-ato crucificat
    vbjd

    Apreciază

  170. Claudiu zice:

    De ce nu aţi pus din Noul Testament, deoarece NU EXISTĂ cuvântul εικονα in Biblie, cornelescu la INTRODUS în locul cuvântului imagine sa chip.

    Evrei 1,3 3 οϲ ων απαυγαϲμα τηϲ δοξηϲ και χαρακτηρ τηϲ ϋποϲταϲεωϲ αυτου φερω τε τα παντα τω ρηματι τηϲ δυναμεωϲ αυτου καθαριϲμο των αμαρτιων ┬ ποιηϲαμενοϲ εκαθιϲε εν δεξια τηϲ μεγαλωϲυνηϲ εν υψηλοιϲ

    3. who, being the effulgence of his glory and the exact image of his substance, bearing onward also all things by the word of his power, when he had through himself made a cleansing of sins sat down at the right hand of the majesty on high,

    Unde apare cuvantul εικονε? Image poate fi tradus in limba romnă prin imagine/pictură sau icoană.

    De ce nu a tradus icoană ci chip?

    1 Corinteni 11,
    7 ανηρ μεν γαρ ουκ οφιλει κατακαλυπτεϲθαι την κεφαλη εικων και δοξα θυ ϋπαρχων ┬ γυνη δε δοξα ανδροϲ εϲτιν

    7, For a man indeed should not cover his head, as he is the image and glory of God; but the woman is the glory of man.

    Şi aici este imagine!

    Apreciază

  171. Un Crestin Ortodox zice:

    Sunteti niste ERETICI.Intoarceti-va la credinta CRESTIN ORTODOXA pentru ca este credinta adevarata.Voi ati venit ca ciupercile dupa ploaie.Cinstirea Sfintelor Icoane nu este pacat,asa cum rau credeti voi.Noi Ortodocsii nu ne inchinam materialului din care este facuta Icoana,ci chipului de pe ea.

    Apreciază

    • Ciprian Sarivan zice:

      Dragul meu Crestin Ortodox. Tocmai inchinarea la chip si e problema. Plus eu nu te atac pe tine, asa cum faci tu, ci forma gresita de inchinare si pacatul. Iar despre credinta ta adevarata… si catolocii pot spune ca ai aparut ca ciupercile dupa ploaie, pentru ca tot de la catolici ati fugit. Asa ca inainte de a scrie, ti-ar recomanda sa citesti nitica istorie a bisericii, sa-ti revizuiesti atitudinea si sa fii putin mai politicos… ca un adevarat Crestin Ortodox.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s