Caracteristica firii pămîntești (1)

Galateni 5:16 Zic dar: umblaţi cîrmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pămînteşti.

Oare ce să însemne lucrurile astea? Ce ar fi oare această fire despre care auzim în multe discuții. S-ar părea că este o calitate umană, înnăscută care acționează asupra omului, și îi dictează într-un fel sau altul comportamentul și modul de viață, de obicei negativ, dar care poate fi totuși controlată și supusă. Să vedem în continuare definiția pe care o dă Scriptura și ceea ce putem afla despre ce este firea pămîntească, cum o putem identifica și cum o putem controla.

Cuvîntul din greacă (sarx), tradus în română firea, sau în alte cazuri firea pămîntească, înseamnă următoarele:

1.       La propriu, (carne, trup, instincte), sau substanța din care este format trupul viu care acoperă oasele și este irigată de sînge, folosit pentru oameni și animale. Parte vizibilă a corpului.

2.      Corp, ca și combinație originală a tuturor părților corpului. Natură animalică cu dorințe care incită la păcat.

3.      Formă a naturii umane supusă păcatului sau devenită subiect al păcatului. Natură umană în care se include și sufletul.

4.      Folosit ca o opoziție tacită a cuvîntului duh, natură pămîntească, aparte de influiența divină, și ca rezultat predispusă păcatului și opusă lui Dumnezeu.

Caracteristica firii pămîntești

Un pasaj care prezintă forma negativă a firii pămîntești în acțiunile pe care le facem și în deciziile pe care le luăm este Romani 7:18-19

 

Romani 7:18-19 Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n’am puterea să-l fac. Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iacă ce fac!

De cîte ori te-ai regăsit în ipostaza apostolului Pavel: să vrei să faci lucruri bune, să te gîndești să realizezi ceva frumos, să spui cuvinte care să mîngîie sufletul, să faci pe cineva să se simtă bine, să te schimbi ca și caracter… Dar s-ar părea că cu cît mai mult îți propui să realizezi aceste lucruri, cu atît mai aproape de imposibil este să le realizezi. Uneori, accidental mai realizezi cîte un lucru bun, așa încît te uimești singur de realizarea pe care ai obținut-o. Firea pămîntească nu contribuie la realizarea lucrurilor bune. Dimpotrivă vine să strice totul, să facă lucrurile mai rele. Voință să facem bine avem, dar nu și puterea, și ca contradicție, avem toată puterea ca să facem răul.

Oare cei care au decăzut și au ajuns bețivi, fumători, narcomani, curvari nu realizează unde au ajuns și cît de mult au decăzut? Ba da, doar că mai este ceva. S-a realizat un experiment pe baza animalelor: o potecă pe care animalul o cunoștea bine, cotea la un moment dat în altă direcție decît cea obișnuită. Animalul era hăituit și i se dădea drumul pe poteca respectivă. În timp ce fugea animalul realiza schimbarea și micșora viteza cu fiecare metru pe care îl alerga mai mult în direcție greșită. Animalele se opresc atunci cînd  o iau pe direcție greșită, se întorc din drum și încearcă să se corecteze. Omul, dimpotrivă atunci cînd o ia pe direcție greșită aleargă tot mai repede ca să se apropie de pierzare. Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Religie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Caracteristica firii pămîntești (1)

  1. baruch hashem zice:

    Firea pamanteasca, este o ” lege” emisa de cel caruia i s-a dat „exousia” (autoritatea) pe acest pamant, si anume diavolul, denumit si „dumnezeul veacului acestuia” adica a acestui sistem pe care el il guverneaza. De aceea a si incearca sa-L mituiasca pe Cristos, in tentativa de a-L corupe si a-L supune si pe El acestui sistem pe care il conduce. In Luca 4:6, il vedem in incercarea lui de a-L atrage si pe Isus de partea lui si de partea acestui sistem in care el domneste: ” Tie iti voi da toata stapanirea (exousia) si slava acestor imparatii, CACI MIE MI-A FOST DATA SI O DAU ORICUI VOIESC…” . El a dobandit acest sistem in mod ilicit, pe nedrept, doar cu consimtamantul predarii acestei stafete lui, de catre Adam , caruia i-a fost dat direct de Dumnezeu. Omul trebuia sa conduca acest sistem pamantesc, dar ca si Esau, care a nesocotit dreptul sau de intai nascut, a predat in chip usuratic acest drept de mostenire fratelui sau, pentru o ciorba de linte.Tot asa si Adam , a cedat dretul sau asupra acestui pamant diavolului, pentru „o ciorba de linte” (placerile carnale si firesti). Acum , cel ce traseaza si guverneaza peste sate, orase, tari si chiar peste fiinta umana, este legea pe care el o stabileste si care nu are nimic de-a face cu celalalt sistem (Imparatia lui Dumnezeu), dimpotriva , sunt contrare si vrajmase. Aceasta lege, a sistemului initiat de cel rau, in care oamenii sunt pur si simplu ca niste marionete in mana „papusarului” (diavolului) sunt orbiti si convinsi in mintea si inima lor ca este lucrul cel mai bun ce li se poate intampla, intru-cat ei altceva nu cunosc, din moment ce omul a renuntat de buna voie la sistemul lui Dumnezeu, in care guverneaza alte legi si stari, total opuse celui cu care oamenii au fost inoculati de diavol. De aceea , faptele oamenilor, cat si tendinta lor „NATURALA” tinde in fiecare zi numai spre : „pofta ochilor;pofta firii pamantesti si laudarosia vietii” care sunt vrajmasie cu Dumnezeu. Acest sistem diabolic care a inrobit omul cu legile lui, nu poate fi biruit decat printr-o alta „lege” si anume : „legea Duhului de viata” ce intra in vigoare numai atunci cand esti dispus sa-ti schimbi stapanul inimii tale, adica pe diavol cu Cristos, marturisindu-I Lui dorinta ta sincera, ca pe El il doresti si pe El vrei sa-L slujesti toata viata ta. In acest moment, D-zeu care vede dorinta ta SINCERA, te transfera din sistemul actual diabolic in sistemul Imparatiei Lui, in care guverneaza legea slobozeniei, caci este scris :” Daca este cineva in Cristos, este o faptura noua; cele vechi s-au dus , iata ca toate lucrurile s-au facut noi !” Aceasta este nasterea din nou, care iti garanteaza apartenenta ta de D-zeu. Acum , chiar si aici, in imparatia divina , firea veche incearca sa te atraga inapoi in „egipt” adica in lume prin poftele carnale ! Cum le poti invinge ? Simplu ! „Strang Cuvantul tau in inima mea , ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta”. Cuvantul strans in inima (prin credinta) si nu in memorie, este DUH si VIATA ! Viata inseamna V I C T O R I E , in orice domeniu al existentei mele. Eu cred ce spune Tatal Ceresc prin cuvantul Sau, ca fagaduinta, si il primesc in inima mea proclamandu-l cu Gura mea ca drept al mostenirii mele in Cristos. De exemplu , in Ioel 3:10b scrie :” Cel slab sa zica… SUNT TARE” si oricat ma-s simti de slab , eu proclam adevarul Lui despre mine si acest lucru se va materializa, caci este scris: ” Eu sunt scutul tau si rasplata ta cea foarte mare „…si eu cred acest lucru pentru mine din toata inima mea si este partea mea de mostenire cu care ma hranesc in fiecare zi ca sa fiu un om puternic in El. Asta inseamna sa te increzi in El ! Cristos este CUVANTUL LUI DUMNEZEU , adica viata abundenta , traind intr-un sistem in care tu domnesti cu Cristos peste toate legile firesti din lumea aceasta (Ro.5:17) !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s