Este o problemă pe care am observat-o de mai mult timp şi care este lipsa bunului simţ în interpretarea textului biblic. Sunt mulţi preoţi şi predicatori foarte buni, dar care în procesul predicării se încred mai mult în darul lor de vorbire decît se axează pe Cuvîntul lui Dumnezeu. De exemplu iau două versete din Biblie în baza cărora merge analiza, iar restul sunt “înfrumuseţări” ale lor. Cel care predică începe cu filosofiile lui care plac oamenilor dar nu sunt din Biblie. Sunt de acord că în baza a cîteva versete din Biblie poate fi făcută o predică foarte bună şi destul de mare. Este chiar lăudabil faptul atunci cînd se folosesc ilustraţii verbale de către cel care vorbeşte, dar într-o măsură acceptabilă. Nu trebuie să foloseşti, să vorbeşti sau să analizezi mai mult decît îţi permite pasajul biblic sau alte pasaje pe care te bazezi. Acesta cred că este bunul simţ în interpretarea textului biblic.
Un exemplu a fost Codul lui DaVinci în care se spunea că Isus s-ar fi căsătorit şi ar fi avut copii etc. De asemenea nu este rău să faci unele presupuneri logice reieşind din text, dar iarăşi în limita în care îţi permite textul. Am auzit un preot care spunea : “reieşind din situaţia în care se afla Isus eu cred că El a spus…” şi a început să spună poveşti. Atunci cînd vii să asculţi Cuvîntul Domnului nu prea te interesează ce crede cineva, ci ceea ce spune Biblia. 1 Samuel 9:27 Opreşte-te acum, a zis iarăş Samuel, ,,şi-ţi voi face cunoscut cuvîntul lui Dumnezeu. Important este Cuvîntul lui Dumnezeu şi nu altceva.
Alt lucru care ar trebui să-l facă fiecare este studierea detaliată a textului biblic ca să nu permiţi să-ţi scape neadevăruri sau chiar erezii. Nu este chiar complicat să mergi puţin mai departe decît îţi permite textul şi treci în extrema care se numeşte erezie. Am auzit un pastor care spunea că : cu aproximativ 2000 de ani în urmă Isus a mers la Tatăl ca să ne pregătească un loc, ceea ce este adevărat. A urmat mai apoi al doilea enunţ la fel de adevărat care a spus că : Pavel a fost răpit pînă la al treilea cer şi a văzut cît de frumos era acolo. Al treilea enunţ a fost însă o prostie de cea mai naturală calitate : dacă atunci, cu două mii de ani în urmă era atît de frumos în ceruri, închipuiţi-vă cît este de frumos acum ! Biblia nu spune nici despre o evoluţie a locurilor cereşti şi nici a celor pămînteşti, ceea ce înseamnă că pastorul a spus o erezie sau în cel mai bun caz o prostie.
Ceea ce schimbă omul este Cuvîntul lui Dumnezeu şi nu poveştile cuiva, chiar cît de bun nu ar fi el. Evrei 4:12 spune : „Căci Cuvîntul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decît orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pînă acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gîndurile inimii.
Ciprian Sarivan
